Să privim picturile lui Georges de La Tour, pictor francez din secolul al XVII-lea, un maestru al clar-obscurului, al eclerajului misterios. În operele sale în care apar Maria Magdalena, Sf. Ieronim, Sf. Iosif, putem observa cum lumina creează contraste puternice cu întunericul, căruia îi smulge personajele. Sursa este flacăra unei lumânări. O posibilă interpretare ar … Continuă să citești LUMINA CARE VEDE
(comedie cu stil, cântec și carnețel de bal) „LULUȚA (se apropie de Guliță): Monsieur Guliță?… mai sunt mulți ca d-ta în provinție?… Ha, ha, ha!” Să deschidem balul cu Coana Chirița, personajul lui Vasile Alecsandri. Ce eroină afânată, din seria celor care copiau modele fără să priceapă fondul adevărat al lucrurilor! Un clapon … Continuă să citești ORIENT ȘI OCCIDENT
(arta de a compune o scrisoare) A.P. Cehov – O viață în scrisori – Corespondență vol. II (1891-1904), Polirom 2023. Încep cu această carte splendidă ce unește epistole scrise de Cehov către apropiați ai lui. Era lumea din preajma turn of the century, o lume deloc vizitată doar de momente de liniște și pace (dar … Continuă să citești ÎȚI TRIMIT ACESTE RÂNDURI…
Friends. Adică prieteni. Un serial celebru la un moment dat? Sau manifestarea amiciției în rețelele de socializare? Până la urmă, ce mai înseamnă prieten astăzi? De multe ori, mai ales pentru cei născuți înainte de anii ’80, prietenia are un sens puternic al solidarității și al unei convivialități autentice. Și un sens al împreună-pătimirii și … Continuă să citești O PRIETENIE AUTENTICĂ
(despre canonul de frumusețe) Omul nu mai poate sta locului. Deleagă mereu și mereu câte ceva, ajungând uneori să-și piardă complet esența interioară. Sau propriul corp. În stările sale cu melancolii accentuate sau cu nostalgii abisale, el cedează presiunii exterioare printr-o eternă stare de nemulțumire, de neiubire, de nedreptățire, de auto-dispreț, chiar dacă inconștient. Bucuria … Continuă să citești PUNE-ȚI POFTA-N CUI!
(atitudinea florii de cireș) Ce este un om întreg? Cine poate fi numit un om întreg și echilibrat? Cel care nu-și pierde calmul, nici răbdarea? De la răsăritul soarelui până la apus? Uneori, în anumite situații, nu cele mai faste, răsăritul poate fi și la miezul nopții, când flăcările cuprind zone întregi din înălțimile și … Continuă să citești SĂ NU NE PIERDEM CALMUL, NICI RĂBDAREA
(arta de a nu trăi în afara Iubirii) Omenirea arde mocnit. Pe bună dreptate. Ultimii ani au adus oamenilor de prin mai toate colțurile lumii un mod de viață nou, nefiresc, cu evenimente accelerate, prezentate de multe ori într-un fel care sădește confuzie. Totul în jur (stradă, TV, internet, rețele de socializare) e o ofertă … Continuă să citești GREVA INIMII
(arta de a fi solitar într-o lume plină de oameni singuri) Să trăiești cu stil poate însemna să te îmbraci cu stil, să îți decorezi cu stil și bun gust locuința, să ai o manieră elegantă de a vorbi sau de a scrie. Stil poți arăta și în atitudinea morală vizavi de aproapele tău, spiritul … Continuă să citești SPLENDOAREA GRĂDINII INTERIOARE
Hai să bem o cafea! Din acest punct, discuția se complică. Nu mai e ca pe vremuri, când mergeai pur și simplu la o cafea de care legai firul unei conversații, fiind atent la volutele sale și la posibilele consecințe. Cafenelele de acum, mai ales cele independente, prepară sublima băutură în mai multe feluri, pentru … Continuă să citești ARTA DE A IUBI – ASOCIERI SELECTIVE
conversații cu miez și coajă (de nucă) la gura sobei Vin sărbătorile. Zile cu drumuri multe, cumpărături și aglomerație. Dar și cu pierderi de sens. Comunitatea se agită la fiecare colț de stradă, magazin sau în adâncul minții, încercând să calculeze moduri eficiente de a rezolva problemele „de sezon”. Unde ar mai fi un loc … Continuă să citești FRUMOASĂ ZI, NU-I AȘA?
Așa cum spunea remarcabilul și complicatul Woody Allen, „dacă vrei să-L faci pe Dumnezeu să râdă, împărtășește-I planurile tale de viitor”. Hai să luăm lucrurile mai ușor, să nu lăsăm cuvintele să se bulucească la gura noastră, în nicio situație, doar pentru că asta s-ar numi atitudine. Înlătură aroganța, excesul de zel și senzația (simpatică … Continuă să citești VREI SĂ-L FACI PE DUMNEZEU SĂ RÂDĂ?
(arta mini-conversației la o cafea) Bucureștiul se dezmeticește și se pregătește pentru zilele de toamnă. Asta la noi, în emisfera nordică. Îmi amintesc de un episod petrecut acum câțiva ani, la sfârșit de octombrie, pe final de Rugby World Cup. În vestiare, antrenorul echipei Noii Zeelande, tocmai pierduseră meciul, le spunea jucătorilor cât de poate … Continuă să citești DE LA MARGHILOMANĂ LA V60
Vara neliniștilor, topire a nestărilor adunate pe parcursul anului. Nonșalanță, lentoare, farniente, vajnice amice-inamice. Poate că există și o durere de camuflat; și o durere, dacă îi acorzi prea multă atenție, persistă. Sau o fericire de nemărturisit, pentru că, atunci când e exprimată, ea poate să dispară. Vara e o zonă de interval, acolo unde … Continuă să citești INIMA DE HÂRTIE SAU ARTA DE A CĂLĂTORI CU O CARTE
Nu este începutul unui banc. Dar poate fi un casting al viselor celor care iubesc frumosul oraș. Cel pe care îl străbat în goană sau la pas, făcând din fiecare clipă un autentic moment de reflecție. A fost odată un oraș în care mai toți artiștii își doreau să trăiască. Ca într-un nou Babel sau … Continuă să citești UN AMERICAN, UN SPANIOL ȘI UN ROMÂN LA PARIS
(sau de la Dôme la Rotonde) Să treci strada, împreună cu amicii tăi, de la Dôme la Rotonde, putea fi un act de sfidare a unor reguli depășite și o declarație a unui mod de viață. Asta făcea Peggy Guggenheim, abia mutată la Paris. În 1920, femeilor nu li se permitea să fumeze pe terasa … Continuă să citești TOTUL A ÎNCEPUT CU UN DESEN