I. Paltonul întors pe dos M-am tot întrebat cum e posibil ca într-o țară ca a noastră, mai ales în Regat, unde celebrii „gurmanzi” preferă meniuri picante, cu o atât de sonoră moștenire avangardistă, tinerii poeți români să fie total imuni la experiment. Fac o paranteză care s-ar putea să fi jucat un rol important … Continuă să citești Poezia românească a început cu DA-DA
Gândurile despre evoluția / involuția pianisticii de concert nu se pot percepe altfel decât în contextul mai larg al procesului de masificare, de desacralizare a rolului jucat în construcția personalității umane de lectură, de marea literatură ca „distilerie” a acesteia (Apollinaire). Reperele la care trimit aceste gânduri sunt accesibile pe YouTube, spre clarificare. De la … Continuă să citești O PANORAMARE A ARTEI PIANISTICE, DE LA ÎNCEPUTUL VEACULUI XX ȘI PÂNĂ ÎN PREZENT
Ordine și dezordine În copilărie, în adolescență, mi-am exasperat mama care veșnic mă găsea cu treburile vraiște și cartea în mână. Profesoară de menaj la școlile care au existat până la reforma învățământului din ‘49 și gospodină perfectă, a acceptat cu greu că eram, literalmente, bolnavă de literatură. Dimineața, când tata se afla la școală … Continuă să citești FUGA DE LITERATURĂ