Categorie: recenzii

Prozator și jurnalist cu o îndelungată experiență, Gheorghe Jurcă s-a impus ca o voce reprezentativă a vieții culturale albaiuliene, autorul unei opere bogate și diversificate din punct de vedere structural și tematic. Palmaresul realizărilor sale literare și publicistice impresionează, subliniind rezistența acestui scriitor de cursă lungă, atât de tenace și determinat să încerce totul pentru … Continuă să citești Tribulațiile fanteziei și ale memoriei

De poezia lui Aurel Pantea nu te poți apropia decât ca inițiat, pasionat cercetător al fenomenului liric contemporan, așa cum face criticul Al. Cistelecan, care percepe esențele poetice în specificitatea lor ca printr-un laser, luminându-le înțelegerii cititorilor. Poet singular prin substanță/ expresivitate între poeții din generația optzecistă, Aurel Pantea are „vocația vertijului confesiv și a … Continuă să citești „Infernul meu” de Aurel Pantea în traducere franceză

După Imnul frumoasei Olivetti, în care oscila programatic între spațiul real, cu accente ale poeziei cotidianului, și secvențe ce trădau un poet educat la școala neoexpresionismului, Ioan Barb publică la editura Școala Ardeleană Cetățile de scăpare, volum care, la o primă lectură, poate lăsa impresia orientării autorului spre ceea ce s-ar numi poezie religioasă sau, … Continuă să citești Sub semnul Tatălui

Experiența de viață, reflexele carierei universitare americane în arealul clujean, pasiunea pentru scris și pentru alte arte tezaurizate în memoria de sexagenar/septuagenar transpuse nesofisticat, neacademic, într-o carte absolvită de irizări stilistice poate suscita interesul nu atât prin conținut, galeria personajelor, cât prin empatia/ întâlnirea cu frumosul, decența, emoția și elevația. Căci sub această imagine se … Continuă să citești TURIST PE TĂRÂMUL ETERNITĂȚII ARTISTICE (GRECIA) ȘI AL NOSTALGIEI (ROMÂNIA)

Noua culegere de eseuri a scriitorului Horia Gârbea invită la o minunată plimbare prin lumea personajelor și a operelor literare românești, amintindu-ne situații și tabieturi specifice epocilor în care au fost scrise. Așadar, un tablou amplu, cu diversitatea și bizareriile lui, în care pășim (la braț) nu doar cu un literat și un comentator înnăscut, … Continuă să citești În lumea personajelor literare

Reza Aslan (n. 1972 în Iran) publică în anul 2017, în America, volumul God: A human history, tradus în limba română în anul 2020 sub titlul Dumnezeu: o istorie umană. În calitate de profesor specialist în istoria religiilor și doctor în sociologia religiilor la Universitatea California din Santa Barbara, dar și datorită pasiunii sale speciale … Continuă să citești TREI DIVINITĂȚI ALE BIBLIEI

Totul este în răspăr critic și creator, de la literatură la viață și înapoi, în nuvelele lui Nicolae Breban din Act gratuit, Polirom, 2020. Cel care istorisește în nuvela Un act gratuit, arhitectul Robert sau N. N. sau Nicu, își dezvăluie gândirea imaginativă balizată de lecturi (Gide, Kierkegaard, Papini, Eliade) și își expune astfel „scornelile … Continuă să citești Nicolae Breban. Totul în răspăr

Așa cum sugerează titlul, cartea lui Leo Butnaru, Vederea dinspre alții, vedere spre alții (Yes-Euri), se vrea un summum al raportării poetului la sine și la lumea literară. Cartea are două centre de greutate: un bildungsroman al propriei formări ca om, ca scriitor, sub omniprezența călcâiului opresiv al comunismului, bazat parțial pe extrase de jurnal, … Continuă să citești Leo Butnaru despre el și despre alții

Spiridon Popescu și-a cucerit de-a lungul timpului calea de comunicare directă cu Dumnezeu, devenit un martor fratern al zbaterilor sale (poetice), cu care, din când în când, se mai ia la harță, mai mult în joacă decât în serios. Poet original și pe alocuri genial (de mic fiind diagnosticat cu această boală necruțătoare: „geniu cu … Continuă să citești DIAVOLUL CU COARNE DE MELC DE LA ETAJUL ZECE

Experiențele lirice din volumul recent publicat de Horia Gârbea, Pisica din Kavala (Editura Neuma, 2019), se leagă topografic de Kavala (Grecia) și Alicante (Spania), orașe turistice cu ieșire la mare și un bogat potențial peisagistic. Cu toate acestea, poemele, majoritatea, sunt anterioare călătoriilor, dar au o afinitate cu ele. Așadar, între cele două puncte-reper, imaginația … Continuă să citești HORIA GÂRBEA – ÎNTRE KAVALA ȘI ALICANTE

În condițiile în care statisticile pe ultimii trei ani (2017-2019) anunță cu oarecare voioșie că în România rata analfabetismului funcțional se învârte undeva între patruzeci și patruzeci și patru de procente, cel mai recent roman al lui Emil Lungeanu, Viitorul a trecut pe aici (editura Eikon, 2019) poate părea o idee cel puțin neinspirată, atât … Continuă să citești Între trecut și viitor

Una dintre cele mai interesante discipline ale lingvisticii este etimologia, sau studiul originii cuvintelor. Pe lângă faptul că această cunoaștere ne ferește de exprimări greșite, pleonastice sau improprii, vine în sprijinul altor discipline, luminând chestiuni acolo unde documentele istorice sau lingvistice lipsesc. Cartea profesorului I. Funeriu este o suită de „biografii lexicale”, asemănătoare într-un fel … Continuă să citești AVENTURILE NEBĂNUITE ALE UNOR CUVINTE ROMÂNEȘTI

Oriunde l-ar purta nărăvaşul Pegas în spinare – în poezie, în dramaturgie, în critică, în proză, în traducerile din Shakespeare, poliedricul Horia Gârbea face spectacol, ba uneori mai face şi artă culinară, ba Raţă cu portocale, ba Cafeaua domnului Ministru, iar acum aceste savuroase Plăcinte cu ighemonicon abia scoase din cuptor (Editura Neuma, 2019), servite … Continuă să citești Plăcinte cu răvaşe

Prolificul poet teleormănean Florea Burtan se înfățișează cititorilor cu un nou volum, premiat de Filiala București – Poezie. La o lectură grăbită, autorul ar putea fi caracterizat drept un neoromantic atent la canoanele versificației și ale rimei, întârziat – prin viziunea candidă, pigmentată de subtile irizări și reminiscențe din imemorialul folcloric – într-o lume demitizată, … Continuă să citești Veghea luminoasă a iubirii

Cartea istoricului şi criticului literar Mircea Anghelescu Am fost martor. Istoria literară ca depoziţie, apărută la editura Spandugino, distinsă de Muzeul Literaturii Române cu Premiul „Şerban Cioculescu” pentru memorialistică, istorie şi critică literară în 2018, poartă cititorul în diferite timpuri istorice. Autorul scoate la lumină imaginea unor personalităţi ale culturii române prin comentariul unor cărţi, … Continuă să citești „Istoria literară ca depoziţie”

Noua carte semnată de Andrea H. Hedeș, Povestiri de pe malul celălalt (Editura Neuma, 2019, Cuvânt înainte de Mircea Muthu), reflectă un spațiu alternativ, cel al miticului, straniului, fabulosului. Motto-ul ales din Homer îndeamnă la rându-i spre o călătorie îndepărtată, peste mări și țări, până pe tărâmul celălalt sau chiar mai încolo, ,,între lumi”, spațiu … Continuă să citești Povestiri de pe malul celălalt

Profesor și jurnalist la Bistrița, poet și eseist provincial, cum singur se numește, Gavril Moldovan își scrie de o bună bucată de timp jurnalul, cu oarecare conștiinciozitate și statornicie. Tip incisiv, urând mediocritatea și caracterele șerpuitoare, el își proiectează mereu infirmitățile existenței la nivelul unui alter-ego care îl judecă necruțător. Excesul lui de sinceritate, bătălia … Continuă să citești Gavril Moldovan, „Jurnal”, III

Marina Popescu debutează în trombă cu acest titlu alarmant, Ultimul nu va stinge lumina, raliat stării socio-politice actuale, parafrazant, la marginea clişeizării (pe Google găseşti o mulţime de articole cu „Ultimul va stinge lumina”, e şi un film din 2014 al regizorului Ion Cotovelea, ideea a fost versificată de poetul social Adrian Păunescu: “Cine iese … Continuă să citești MARINA POPESCU & LUMEA DE PLASTIC

Titlul acestui eseu necesită înainte de toate o lămurire. Am apreciat că, dacă toate comunitățile de oameni tind să depindă de o anumita formă de relief: vale, munte, deal de care se leagă geografic (olteni, jieni, barsani, ceahlăuani, țibleșani, parângăuani). De ce n-ar putea beneficia și locuitorii brașoveni de o apartenență geografică în calitate de … Continuă să citești D’ale tâmpenilor

Marin Marian Bălaşa: Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), reunind folclorişti, etnografi, muzeografi şi alte categorii de intelectuali de varii competenţe, apetenţe şi vârste etnologice, se întâlneşte într-un simpozion anual. Între 18 şi 20 noiembrie 2016, „Conferinţa ASER” a fost găzduită de către Universitatea din Craiova. Pentru acest prilej am organizat o masă rotundă … Continuă să citești ANDREI OIŞTEANU, „SEXUALITATE ŞI SOCIETATE, ISTORIE, RELIGIE ŞI LITERATURĂ”