Categorie: profil

Imaginea omului vertical care se dovedeşte a fi Dorin Tudoran în publicistica sa, în scrierile sale, solicitate de o realitate confuză, supusă permanet dezinformării şi manipulării, a pus în umbră, chiar a trimis într-o nedreaptă inactualitate imaginea lui Dorin Tudoran-poetul. Un poet reprezentând la modul superior o generaţie de excepţie, om al generaţiei sale, dar … Continuă să citești POETUL DORIN TUDORAN, OMUL VERTICAL

Așa cum am spus și în alte rânduri, nu am ținut și nu țin jurnal. Fac, în schimb, notații telegrafice în agende sau merg pe principiul „decupajelor” – colecționez „perle”, tăieturi din ziare și reviste etc. Am strâns un material bogat între anii 1991-1997, perioadă în care am stat la Paris. Din acel material (în … Continuă să citești DECUPAJE

Cărţile mele au îngheţat/ peste noapte. Pagini scrise cu porţelan albastru. Sub coaja gheţii strălucesc poveştile ca somonii de argint. Textuare şi semantică secundă. Poezia Gabrielei Melinescu refuză constrângerea, încorporarea. Aceasta nu presupune şi nici nu pretinde neapărat depărtarea, detaşarea totală de fluxul liric căruia îi aparţine – din punctul de vedere al momentului, al … Continuă să citești GABRIELA MELINESCU

Imaginea literaturii între 1941-1971, cuprinsă în scrisorile adresate lui Miron Radu Paraschivescu[1], arată o seismografie complicată a câmpului literar: Război Mondial, dictatură de extremă dreaptă, comunizare rapidă a țării, proletcultism, „dezgheț”, deschidere și experimentalism – și, mai ales, cenzură – principalii termeni ce descriu reorganizările succesive de la jumătatea secolului trecut. Totul, din perspectiva unui … Continuă să citești PUZZLE CU M.R.P.

Critica și istoria literară au compartimentat creația poetică a lui Ioanid Romanescu în două platforme lirice aparent diferite. Prima platformă, pe care istoria literară o suprapune peste scrierile de început ale poetului ieșean (Singurătatea în doi, 1966, Presiunea luminii, 1968, Aberații cromatice 1969, Poeme, 1971 etc.), păstrează imaginea unui creator ce vine în lirica anilor … Continuă să citești Ioanid Romanescu. Poetul, Poezia și Walhalla

Ion (Nino) Stratan a murit în mod tragic, sinucigându-se în apartamentul său din Ploiești, la 19 octombrie 2005. În 2020 fi împlinit doar 65 de ani. De aceea, versurile sale și chiar titlurile cărților sale nu mai pot fi citite decât într-o anumită cheie premonitorie a vocației sale suicidare. În ultimii ani de viață, Ion … Continuă să citești ION STRATAN SAU RULETA RUSEASCĂ

Horia Bădescu este un scriitor complex, manifestându-se plenar în mai multe domenii ale creaţiei: poezie, roman, publicistică, filozofie a culturii, eseistică, teatru. Este şi un scriitor bilingv, excelent poet şi traducător în şi din limba franceză, bine cunoscut şi apreciat, mai ales în spaţiul cultural francofon. Unitar în complexitatea operei sale, orice direcţie a preocupărilor … Continuă să citești HORIA BĂDESCU. Anotimpuri, ninsoare şi lumină

Despre Andrei Codrescu, ieri – adică acum peste cincizeci de ani – un foarte tânăr poet român debutant, astăzi nume de vază al literaturii nord-americane, nu pot scrie decât cu o specială emoţie. Am avut bucuria şi şansa de a-l cunoaşte devreme, când abia începuse să publice, sub pseudonimul Andrei Steiu, în revista clujeană Steaua, … Continuă să citești „DIACRITICELE” LUI ANDREI CODRESCU

Volumul de debut al lui Ion Drăgănoiu, Aproape sonete, 1969, abordează un optimism specific epocii. Mesajele poeziei sale sunt fixate în imagini caracteristice: “săgeată de zbor”, “scalda celestă cu apă şi foc”, “mireasma pământului”. Accente festiviste sunt ambalate de poet în simboluri uzuale în acea perioadă de renaştere a liricii noastre, păstrând şi un accent … Continuă să citești ION DRĂGĂNOIU. PROPORŢIA DE AUR

După un deceniu de la debut, Vlad Moldovan îşi adună sub aceleaşi coperţi, sub titlul Band I, cele trei cărţi publicate până acum, – Blank (2000), Dispars (2012) şi Glitch (2017) – la care adaugă, sub titlul b-sides, texte cât o altă carte, mai vechi sau de ultimă oră. S-a scris deja destul de mult … Continuă să citești VLAD MOLDOVAN, DUPĂ UN DECENIU DE LA DEBUT

„Eu scriu doar ca să-mi amintesc. Poezia mea e un jurnal de memorii retrăite. Îmi place să-mi recitesc din când în când cărțile, ocazie cu care mi-am dat seama că aproape tot scrisul meu este legat de femeile care mi-au apărut miraculos în viaţă: cutare poem l-am scris după despărţirea de Ioana, altul când m-am … Continuă să citești TRAIAN T. COȘOVEI, UN TRAPEZIST AL METAFOREI