Bond. James Bond. Dar de ce nu Bundă? Dan Bundă. De personajul lui Ian Fleming, creat în 1953 și jucat până în prezent de nume mari precum Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig, cu siguranță nu există ureche să nu fi auzit și nici ochi, aurit sau nu, care să nu se … Continuă să citești Fools Gold
A fi – ca diferență. Eseuri, de Iulian Chivu, Editura Sitech, Craiova, 2020, 338 pagini După sumarele Adnotări liminare, Iulian Chivu își grupează eseurile în trei secțiuni: A fi – în cutezanțele gândirii, A fi – tăgadă și smerenie, A fi – în vâltoarea ființării, urmate de un Indice de nume realizat cam în fuga … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2020 Din 4 decembrie. Nicolae Manolescu, „Despre lirică: al patrulea gen”: În lirică, expresia unui sentiment, ca și relatarea unei întâmplări sunt deopotrivă impregnate de viziunea personală a poetului asupra lucrurilor, care nu pretinde nici măcar să fie plauzibilă. Realismul nu este în lirică decât o compensație pentru imaginație. În fine: … Continuă să citești revista revistelor
În anul acela, Odessa era un oraş cenuşiu. Străzile, clădirile, mijloacele de transport, plaja Arkadia, chipurile şi veşmintele oamenilor răsfrângeau o tristeţe atotstăpânitoare. Nimic din veselia superficială, din exuberanţa vulcanică, din coloritul unei staţiuni marine nu se simţea în zilele acelui august din celălalt veac. Şi totuşi, sub stratul gros al resemnării, Odessa era un … Continuă să citești Odessa 1989
În copilăria mea, despre toți „supereroii” pe care îi vedeam la cinematograf se spunea că sunt la origine români. Primul era Tarzan (Johnny Weissmüller), despre care tot orașul Timișoara, în care mă născusem și locuiam, știa că e din Freidorf (un cartier în care ajungeai cu tramvaiul 2) și fiecare om cu care vorbeai avea … Continuă să citești Avea Gérard Philipe sânge românesc?
Scrisori către un critic, de Dana Heuberger, col. Cartea Cartea românească de publicistică, Editura Cartea Românească, 2020, 244 pagini. Când alții practică, în alte medii, un traseism blamabil, Dana Heuberger, profesoară de matematică și autoare de manuale, își construiește și își, poate, desăvârșește, un traseu mai aparte, pe lângă vocația transformată în profesie, alegând să … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 42 / 2020 Din 9 octombrie 2020. Dan Cristea, interviu: Viața noastră literară cred că suferă și de o ofertă mai redusă de scriitori… Interesul pentru scris, pentru a deveni scriitor e serios diminuat… Și statutul public al criticului literar s-a diminuat… Chiar așa cum e acum literatura, marginalizată, mai puțin prețuită decât … Continuă să citești revista revistelor
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019, alcătuit din: Mihai Zamfir (Preşedinte), Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu și Răzvan Voncu (membri), luând în considerare cărţile nominalizate pentru anul 2019, a stabilit următoarele: – Premiul Național pentru Literatură i-a fost acordat lui Dan Cristea Autorii care au … Continuă să citești Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019
Țările europene se mai întorc încă spre lectură, măcar atunci când se simt rău. Țările europene, spun. Nu neapărat și România, deși este și ea (patria noastră unde multe silvae au fost cândva) inclusă în oferta alcătuită de fosta președinție croată a Uniunii Europene și recomandată cetățenilor UE pentru vara asta, mai neobișnuită decât altele. … Continuă să citești „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu recomandată cititorilor europeni
Trendul e limpede. Ne ducem în jos. Societatea tinde spre orbire totală. Deja, acum, nu mai vede decât cu un singur ochi. Și, și acela, acoperit de albeață… Hopaaa! Am zis albeață? Deci, cum ar veni, albul (se) dă spre negru. De aceea, mai nou, omenirea își împarte timpul în două: before Floyd (b.F.) și … Continuă să citești Arta invizibilă
Sandale verzi (Întâmplări normale și paranormale), de Alexandra Târziu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2020, 142 p. Candidați – de neoprit – la iubirea eternă, aceea care trece bariera timpului și a netimpului, un el și o ea se confruntă cu moartea și cel rămas, cea rămasă, experimentează ori visează, trăiește sau retrăiește o intrare … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2020 Din 4 septembrie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): „Există o legătură limpede între tema articolului meu din 1970 (Duplicitatea lui Gide) și «duplicitatea» presupusă de angajamentul meu politic de după 1989 și de ideea, pe care am susținut-o permanent, a gratuității actului artistic, în cazul de față, literar. … Continuă să citești revista revistelor
Fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, pandemia i-a priit. A publicat la 24 iulie, cu o jumătate de an mai devreme decât își planificase, primul volum al memoriilor sale de la începutul mandatului său de președinte al Franței. Cartea a fost așteptată cu sufletul la gură de cei care îi citiseră volumele anterioare (amintirile din … Continuă să citești Traian Băsescu în memoriile lui Sarkozy
Profesorul universitar doctor Leonida Gherasim, Membru de Onoare al Academiei Române (din 2001) este – și aici, toți sunt de acord: și pacienți, și breasla medicală (în covârșitoare majoritate foști învățăcei, unii împrăștiați în lumea largă, de la Sydney la Los Angeles și de la Paris la New-York), și actualii studenți, care află totul despre … Continuă să citești Patriarhul inimii
La Bistrița apare de cinci ani o publicație de „arhivă culturală”, cu un titlu nu prea atrăgător de istorie literară, deși cuprinde texte de cel mai mare interes. Apar trei „fascicule” pe an, și de curând am primit „Fascicula”1 (15/2020). Este coordonată de directorul scriitor Mircea Gelu Buta, autorul unui remarcabil roman din viața liceenilor, … Continuă să citești Arhivele Bistriței
Vetus Dacia. Dacia veche, de Franciscus Fasching, col. Primordialia, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2020. Preocupat de izvoarele istoriei Daciei, Franciscus Fasching, cândva profesor de filozofie și teologie la Colegiul Iezuit din Cluj, publică, în limba latină, lucrarea Vetus Dacia (1725). Temele abordate sunt următoarele: „Dacia Veche, împărţirea acesteia şi primele populaţii”; „Vechea limbă a … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 29-30 / 2020 Din 17 iulie. Mircea Mihăieș, „Rasismul de amfiteatru”: Dacă definițiile de dicționar mai au vreo valabilitate, ceea ce se încearcă acum în Statele Unite (și în unele țări occidentale) este impunerea unei combinații de socialism și fascism… Instrumentul imediat al acestei mișcări îl constituie corectitudinea politică (PC), iar ideologia căruia … Continuă să citești revista revistelor
Scormonind pe Amazon după ceva de citit în nesfârșita perioadă de izolare la domiciliu, cauzată de pandemie, mi-au căzut ochii pe o revistă intitulată Le Tour du Monde, fondată la Paris, în anul 1860 de către Édouard Charton. Cu mare bucurie am descoperit în numărul 32 din anul 1903 un articol intitulat simplu: En Roumanie. … Continuă să citești România la începutul secolului XX
Uneori, dai peste oameni sensibili și înzestrați, pe unde nici nu te gândești. Destinul face ce face și ți-i scoate în cale fără să te prevină sau să-ți dea măcar un semn. Atunci când întâlnești asemenea rezervoare umane pline până-n buză de o sensibilitate copleșitoare, trăiești momente realmente festive. Ca o sărbătoare. Petre Dragomir locuiește, … Continuă să citești Petrică din Atena
Marin Sorescu, în anticamera Nobel. Conversații cu și despre Sorescu, de Ion Jianu, Gracious Light, New York, 2018 Ediție bilingvă, româno-engleză. Un alt gazetar sportiv convertit la tainele jurnalismului autentic, de investigație (cu mult înainte de epoca Tolontan), Ion Jianu are ambiția de a ne oferi o sumă de unicități – fotografii, desene în ceară, … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 27 / 2020 Din 3 iulie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): I-am reproșat lui Iliescu în Viață și cărți că a protejat la început Securitatea. Putea proceda altfel? E o întrebare pe care generalul Atanasie Stănculescu a pus-o oarecum invers interlocutorilor săi într-un interviu televizat: „Dv. pe cine ați fi ales … Continuă să citești Revista revistelor
Miron Kiropol s-a stins la 18 iunie 2020, la Paris. Născut la 29 septembrie 1936 la Bucureşti, MIRON Kiropol a debutat cu versuri în 1963 la Contemporanul, iar editorial în 1967, cu Jocul lui Adam. Urmează alte două volume de poezii: Schimbarea la faţă (1968) şi Rosarium (1969), ultimul rămas însă nedifuzat şi ulterior dat la topit drept represalii pentru că, … Continuă să citești IN MEMORIAM MIRON KIROPOL
În colosala Bibliotecă universală, cărțile nu sunt așezate după regulile savante și eficiente ale biblioteconomiei (disciplină care te învață mai mult unde să cauți o carte!), ci după criteriul relației lor cu timpul. Pardon, cu Timpul! Altfel spus, cât rezistă ele la proba persistenței în memoria eternității. Așadar, există cărți care se „termină” foarte repede, … Continuă să citești Sentimentul Marelui Fluviu
Pentru scriitorul de profesie, verbul a scrie este deopotrivă reflexia „tinereții fără bătrânețe” și echivalentul permanenței într-o lume culturală; o lume densă, încăpătoare și mult diferită de bulversanta, îngusta și năucitoarea lume cotidiană. Debutând editorial cu volumul de povestiri Nepăsătoarele stele (1968), Constantin Cubleșan a înșirat, an după an, zeci de proze scurte, romane, volume … Continuă să citești Paravanul fericirii