Vincze Ferenc s-a născut la Târgu-Mureș, în anul 1979. Este prozator și traducător. Stabilit la Budapesta din anul 1989, este în prezent profesor universitar la Universitatea Károli Gaspar din Budapesta, Departamentul de literatură Comparată. A lucrat ca redactor al revistei literare Náput, secția de critică literară (2005-2013), redactor la revista Kortárs (secția de proză) și … Continuă să citești DEȘERT
În România erau înregistrate, la începutul anului 2009, aproximativ 10 milioane de conturi de Facebook. Dacă fiecare dintre ele i-ar aparține câte unui utilizator, ar însemna că mai bine de jumătate dintre cetățenii țării sunt racordați la rețea. Firește, în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Din statistică trebuie excluși copiii foarte mici, neajunși la … Continuă să citești Planeta Facebook
Antimetafore, de Elsa Dorval Tofan, Editura Creator. Libris, Brașov, 2020, 101 p. Dorval este un oraș în Canada, o țară ce părea suficient de mare și de încăpătoare pentru visurile multora, nu chiar ale tuturor. Între aceștia, Elsa Tofan (Cerasela Crețu), născută în Brașov și emigrată în 2003, după ce a lucrat în România în … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 1 / 2021 Din 8 ianuarie. Nicolae Manolescu, la Editorial: „Carența spiritului critic a devenit o caracteristică aproape generală a criticii din publicații. Mă refer la critica de întâmpinare, îndeosebi, la cronici, recenzii, comentarii la zi și altele, al cărei fondator a fost Maiorescu… Maiorescu a creat la noi spiritul critic. Tot mai … Continuă să citești revista revistelor
Viața și opera lui Mihai Eminescu au constituit una dintre temele cele mai frecvent cercetate din istoria literaturii române. Printre lucrările de anvergură publicate recent pe această temă se numără și volumul lui Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară (Editura Aius, Craiova, 2020). Lucrarea excelează prin originalitatea abordării temei eminesciene … Continuă să citești Eminescu și Teleormanul
În ultima vreme se observă la nivelul studiilor de istorie o binevenită tendință de focalizare a consecințelor unor evenimente istorice, la nivelul cel mai de jos, al vieții cetățeanului obișnuit, al detaliilor semnificative (luate din arhive, din presa timpului și chiar din rubricile de fapt divers ale ziarelor), care dau o cu totul altă înțelegere … Continuă să citești Istorie la firul ierbii
De fapt, un roman cinematografic, un ciné-roman cu alură dandy – astfel ar putea fi calificat Maria și Machiavelli, această nuvelă dinamică, concepută într-un epic debordant, cu succesiuni spațio-temporale derutante, apărut recent la Editura Tracus Arte. Dacă ar fi să fim cinstiți – și suntem, cred! – autoarea, IULIA MOTOC, este mult mai bine cunoscută … Continuă să citești Un roman dandy
Bond. James Bond. Dar de ce nu Bundă? Dan Bundă. De personajul lui Ian Fleming, creat în 1953 și jucat până în prezent de nume mari precum Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig, cu siguranță nu există ureche să nu fi auzit și nici ochi, aurit sau nu, care să nu se … Continuă să citești Fools Gold
A fi – ca diferență. Eseuri, de Iulian Chivu, Editura Sitech, Craiova, 2020, 338 pagini După sumarele Adnotări liminare, Iulian Chivu își grupează eseurile în trei secțiuni: A fi – în cutezanțele gândirii, A fi – tăgadă și smerenie, A fi – în vâltoarea ființării, urmate de un Indice de nume realizat cam în fuga … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2020 Din 4 decembrie. Nicolae Manolescu, „Despre lirică: al patrulea gen”: În lirică, expresia unui sentiment, ca și relatarea unei întâmplări sunt deopotrivă impregnate de viziunea personală a poetului asupra lucrurilor, care nu pretinde nici măcar să fie plauzibilă. Realismul nu este în lirică decât o compensație pentru imaginație. În fine: … Continuă să citești revista revistelor
În anul acela, Odessa era un oraş cenuşiu. Străzile, clădirile, mijloacele de transport, plaja Arkadia, chipurile şi veşmintele oamenilor răsfrângeau o tristeţe atotstăpânitoare. Nimic din veselia superficială, din exuberanţa vulcanică, din coloritul unei staţiuni marine nu se simţea în zilele acelui august din celălalt veac. Şi totuşi, sub stratul gros al resemnării, Odessa era un … Continuă să citești Odessa 1989
În copilăria mea, despre toți „supereroii” pe care îi vedeam la cinematograf se spunea că sunt la origine români. Primul era Tarzan (Johnny Weissmüller), despre care tot orașul Timișoara, în care mă născusem și locuiam, știa că e din Freidorf (un cartier în care ajungeai cu tramvaiul 2) și fiecare om cu care vorbeai avea … Continuă să citești Avea Gérard Philipe sânge românesc?
Scrisori către un critic, de Dana Heuberger, col. Cartea Cartea românească de publicistică, Editura Cartea Românească, 2020, 244 pagini. Când alții practică, în alte medii, un traseism blamabil, Dana Heuberger, profesoară de matematică și autoare de manuale, își construiește și își, poate, desăvârșește, un traseu mai aparte, pe lângă vocația transformată în profesie, alegând să … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 42 / 2020 Din 9 octombrie 2020. Dan Cristea, interviu: Viața noastră literară cred că suferă și de o ofertă mai redusă de scriitori… Interesul pentru scris, pentru a deveni scriitor e serios diminuat… Și statutul public al criticului literar s-a diminuat… Chiar așa cum e acum literatura, marginalizată, mai puțin prețuită decât … Continuă să citești revista revistelor
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019, alcătuit din: Mihai Zamfir (Preşedinte), Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu și Răzvan Voncu (membri), luând în considerare cărţile nominalizate pentru anul 2019, a stabilit următoarele: – Premiul Național pentru Literatură i-a fost acordat lui Dan Cristea Autorii care au … Continuă să citești Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019
Țările europene se mai întorc încă spre lectură, măcar atunci când se simt rău. Țările europene, spun. Nu neapărat și România, deși este și ea (patria noastră unde multe silvae au fost cândva) inclusă în oferta alcătuită de fosta președinție croată a Uniunii Europene și recomandată cetățenilor UE pentru vara asta, mai neobișnuită decât altele. … Continuă să citești „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu recomandată cititorilor europeni
Trendul e limpede. Ne ducem în jos. Societatea tinde spre orbire totală. Deja, acum, nu mai vede decât cu un singur ochi. Și, și acela, acoperit de albeață… Hopaaa! Am zis albeață? Deci, cum ar veni, albul (se) dă spre negru. De aceea, mai nou, omenirea își împarte timpul în două: before Floyd (b.F.) și … Continuă să citești Arta invizibilă
Sandale verzi (Întâmplări normale și paranormale), de Alexandra Târziu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2020, 142 p. Candidați – de neoprit – la iubirea eternă, aceea care trece bariera timpului și a netimpului, un el și o ea se confruntă cu moartea și cel rămas, cea rămasă, experimentează ori visează, trăiește sau retrăiește o intrare … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2020 Din 4 septembrie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): „Există o legătură limpede între tema articolului meu din 1970 (Duplicitatea lui Gide) și «duplicitatea» presupusă de angajamentul meu politic de după 1989 și de ideea, pe care am susținut-o permanent, a gratuității actului artistic, în cazul de față, literar. … Continuă să citești revista revistelor
Fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, pandemia i-a priit. A publicat la 24 iulie, cu o jumătate de an mai devreme decât își planificase, primul volum al memoriilor sale de la începutul mandatului său de președinte al Franței. Cartea a fost așteptată cu sufletul la gură de cei care îi citiseră volumele anterioare (amintirile din … Continuă să citești Traian Băsescu în memoriile lui Sarkozy
Profesorul universitar doctor Leonida Gherasim, Membru de Onoare al Academiei Române (din 2001) este – și aici, toți sunt de acord: și pacienți, și breasla medicală (în covârșitoare majoritate foști învățăcei, unii împrăștiați în lumea largă, de la Sydney la Los Angeles și de la Paris la New-York), și actualii studenți, care află totul despre … Continuă să citești Patriarhul inimii
La Bistrița apare de cinci ani o publicație de „arhivă culturală”, cu un titlu nu prea atrăgător de istorie literară, deși cuprinde texte de cel mai mare interes. Apar trei „fascicule” pe an, și de curând am primit „Fascicula”1 (15/2020). Este coordonată de directorul scriitor Mircea Gelu Buta, autorul unui remarcabil roman din viața liceenilor, … Continuă să citești Arhivele Bistriței
Vetus Dacia. Dacia veche, de Franciscus Fasching, col. Primordialia, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2020. Preocupat de izvoarele istoriei Daciei, Franciscus Fasching, cândva profesor de filozofie și teologie la Colegiul Iezuit din Cluj, publică, în limba latină, lucrarea Vetus Dacia (1725). Temele abordate sunt următoarele: „Dacia Veche, împărţirea acesteia şi primele populaţii”; „Vechea limbă a … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 29-30 / 2020 Din 17 iulie. Mircea Mihăieș, „Rasismul de amfiteatru”: Dacă definițiile de dicționar mai au vreo valabilitate, ceea ce se încearcă acum în Statele Unite (și în unele țări occidentale) este impunerea unei combinații de socialism și fascism… Instrumentul imediat al acestei mișcări îl constituie corectitudinea politică (PC), iar ideologia căruia … Continuă să citești revista revistelor