Categorie: miscellanea

Volumul din 2012, Basarab Nicolescu, sub semnul septenarului, de Petrișor Militaru și Luiza Mitu, Editura Aius, Craiova, iese din tiparul clasic al lucrărilor de tip laudatio, semn al cumpătării autorilor, al nealinierii și al diversității compoziționale, în sensul investigării universului operei reputatului universitar din capitala Franței, cu focusarea pe anumite lucrări, cu descinderi abile în … Continuă să citești Basarab Nicolescu și transdisciplinaritatea

Madonizând/Angelizzando de Geo Vasile, Cartea Românească Educațional, Iași, 2020, 155 p. A fi ardent și în același a respecta niște canoane estetice, eventual localizându-le tocmai pentru a le bruia/blura, nu e deloc simplu. Părea că, la noi, numai Nora Iuga poate face cu brio așa ceva. După decenii de traduceri, de alcătuit antologii și ediții … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL

ROMÂNIA LITERARĂ 17-18 / 2021 Din 30 aprilie 2021. Irina Petraș, „Despre carența de viitor”: De-a lungul anilor, de câte ori m-a nemulțumit vreo împotmolire, vreo derută, vreo stângăcie a societății românești, le-am dat repetat dreptate unor Drăghicescu ori Cioran, cel din Schimbarea la față…, să zicem, dar mai ales lui Rădulescu-Motru care, în capitolul … Continuă să citești revista revistelor

În numărul trecut al Vieții Românești am atras atenția asupra apariției unei cărți de lux, având copertă cartonată și supracopertă, publicată pe hârtie semi-velină, doldora de documente inedite, fotografii nemaivăzute din viața unor personalități majore ale istoriei și culturii noastre, dar înțesată de greșeli gramaticale oripilante, despărțiri în silabe aberante (de câteva ori în mijlocul … Continuă să citești Un demers necesar

Supranumele de orașul aurului negru i-a adus așezării ctitorite de Mihai Viteazu o faimă sinonimizată irațional și sălbatic de autoritățile comuniste cu un fel de grotă muncitorească, unde oamenii, mânjiți pe față ca africanii, munceau cu râvnă până la epuizare la sondele imobile precum lanul de porumb și al căror singur element de mișcare până … Continuă să citești Noi atitudini culturale la Ploiești

Multă culoare și ceva geometrie – așa se intitulează o interesantă expoziție de ceramică și porțelan la Galeria Galateea Contemporană, condusă de unul dintre cei mai aplicați galeriști și competenți referenți de specialitate, Monika Pădureț. Galateea este recunoscută nu numai pentru specializarea ei în expoziții de ceramică și porțelan, ci și în obiceiul de a … Continuă să citești Ceramica serenadă

Ai moartea pe față de Viorica Răduță, Casa de pariuri literare, București, 2021, 125 p. Vremea formelor fixe în poezie s-a dus, ca și a majusculelor. O durere soră cu moartea turtește, asfixiază și cuprinde mai totul, fiecare om este pecetluit, numai moartea e verde, înflorește și prinde glas: „ai moartea pe față strigă din … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL

ROMÂNIA LITERARĂ 14 / 2021 Din 2 aprilie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache), pe ultima pagină a revistei: În preajma Revoluției, eram la fel de disperat ca majoritatea intelectualilor… Fapt e că am remarcat toată viața partea plină a paharului. Asta m-a făcut să nu cad niciodată în depresie. Cu atât mai puțin … Continuă să citești Revista revistelor

De fapt, nu ne-a părăsit, ci s-a întors la el acasă. Horea Cucerzan s-a născut la 7 iunie 1938, la Blaj, la doi paşi de simbolul libertăţii acestei ţări („M-am născut chiar lângă Câmpia Libertăţii. De la casa mea, erau 50 de metri până la dealul magic pe care se așezase Avram Iancu cu moţii … Continuă să citești A plecat un lord

De la antologiile de poezie religioasă, realizate de Pan Vizirescu (1943), Florentin Popescu (1999), Magda și Petru Ursache (2002), Mircea Croitoru (2003) și Ion Buzași (2004), cel din urmă face pasul către exegeză, cu volumul Valori creștine în poezia românească (2009, Editura Dacia), o temerară cercetare din timpuri străvechi, nebănuite, sec. al V-lea AD până … Continuă să citești Ion Buzași, valori creștine în poezia românească

În – recurgând la o bătătură lexicală – capitala aurului negru (pentru cei veniți mai târziu, este vorba de orașul Ploiești!), pe vremea dictaturii, cultura a fost mereu un fel de loisir elitist, de o bipolaritate ce le era suficientă însetaților de cultură ai orașului: teatrul și filarmonica. Atât. Dacă voiau mai mult divertisment, se … Continuă să citești Mythoscopie ploieșteană

Tărâmurile ceții de Horia Al. Căbuți, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2020, 221 p. Numele autorului și titlul cărții nu pregătesc deloc lectorul pentru ceea ce înseamnă această carte: un plonjeu în lumea subatomică, o escaladare a limitelor cunoașterii pentru a descoperi, ajuns pe ultimul vârf, că deasupra este cerul, tot cerul. Sunt eseuri care continuă, … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 10 / 2021 Din 5 martie. Alexandru Călinescu, „O lume care a luat-o razna”: Derapajele și aberațiile se succed cu o rapiditate halucinantă: zilnic auzi de noi puneri la index, de noi afurisenii și execuții publice, de noi exigențe, una mai aberantă ca alta, ale corectitudinii politice. Chiar acum în Franța e o … Continuă să citești revista revistelor

Timp de un deceniu, Roxana Dascălu, una dintre cele mai autentice asocieri între spiritul jurnalistic și abilitățile de filologie anglo-saxonă – insist asupra acestei calități, întrucât este o perfectă vorbitoare a limbii lui Shakespeare – s-a apucat să scrie. Și, cum, de la o vârstă, adică aceea la care te hotărăști să renunți la dinamica … Continuă să citești REUTERS de România

Cartea Magdei Mihăilescu (Sora mea din Australia: trecute întâlniri cu Irina Petrescu, Bucureşti, Editura UCIN, 2019, 223 p.), dedicată actriţei Irina Petrescu, m-a bucurat şi m-a întristat totodată. M-a întristat pentru că nu voi mai intra niciodată pe uşa urâțită („când au venit ruşii”, mi-a spus) a casei ei. M-a bucurat pentru că nu a … Continuă să citești Amintiri despre Irina Petrescu

Ademenirile. Poeme vechi și noi, de Lucia Negoiță, eLiteratura, București, 2020, 130 p. Firea poetică a Luciei Negoiță se împletește și uneori parcă se interpune, copleșindu-le, în calea celorlalte firi conlocuitoare – femeie (Farmazoană, vezi p. 32), captivă înrolată cuminte „la curtea regelui rac”, teleast cu experiență de decenii în TVR, deținătoare a unor premii … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 6 / 2021 Din 5 februarie. Tudor Dinu (a publicat recent trilogia de peste 1.500 de pagini „Bucureștiul fanariot”; dialog realizat de Cristian Pătrășconiu) despre epoca fanariotă începută prin domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova în 1711, „în urma biruinței repurtate de Poartă asupra armatelor rusești ale lui Petru cel Mare”, și în … Continuă să citești revista revistelor

Vincze Ferenc s-a născut la Târgu-Mureș, în anul 1979. Este prozator și traducător. Stabilit la Budapesta din anul 1989, este în prezent profesor universitar la Universitatea Károli Gaspar din Budapesta, Departamentul de literatură Comparată. A lucrat ca redactor al revistei literare Náput, secția de critică literară (2005-2013), redactor la revista Kortárs (secția de proză) și … Continuă să citești DEȘERT

În România erau înregistrate, la începutul anului 2009, aproximativ 10 milioane de conturi de Facebook. Dacă fiecare dintre ele i-ar aparține câte unui utilizator, ar însemna că mai bine de jumătate dintre cetățenii țării sunt racordați la rețea. Firește, în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Din statistică trebuie excluși copiii foarte mici, neajunși la … Continuă să citești Planeta Facebook

Antimetafore, de Elsa Dorval Tofan, Editura Creator. Libris, Brașov, 2020, 101 p. Dorval este un oraș în Canada, o țară ce părea suficient de mare și de încăpătoare pentru visurile multora, nu chiar ale tuturor. Între aceștia, Elsa Tofan (Cerasela Crețu), născută în Brașov și emigrată în 2003, după ce a lucrat în România în … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL

ROMÂNIA LITERARĂ 1 / 2021 Din 8 ianuarie. Nicolae Manolescu, la Editorial: „Carența spiritului critic a devenit o caracteristică aproape generală a criticii din publicații. Mă refer la critica de întâmpinare, îndeosebi, la cronici, recenzii, comentarii la zi și altele, al cărei fondator a fost Maiorescu… Maiorescu a creat la noi spiritul critic. Tot mai … Continuă să citești revista revistelor

Viața și opera lui Mihai Eminescu au constituit una dintre temele cele mai frecvent cercetate din istoria literaturii române. Printre lucrările de anvergură publicate recent pe această temă se numără și volumul lui Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară (Editura Aius, Craiova, 2020). Lucrarea excelează prin originalitatea abordării temei eminesciene … Continuă să citești Eminescu și Teleormanul

În ultima vreme se observă la nivelul studiilor de istorie o binevenită tendință de focalizare a consecințelor unor evenimente istorice, la nivelul cel mai de jos, al vieții cetățeanului obișnuit, al detaliilor semnificative (luate din arhive, din presa timpului și chiar din rubricile de fapt divers ale ziarelor), care dau o cu totul altă înțelegere … Continuă să citești Istorie la firul ierbii

De fapt, un roman cinematografic, un ciné-roman cu alură dandy – astfel ar putea fi calificat Maria și Machiavelli, această nuvelă dinamică, concepută într-un epic debordant, cu succesiuni spațio-temporale derutante, apărut recent la Editura Tracus Arte. Dacă ar fi să fim cinstiți – și suntem, cred! – autoarea, IULIA MOTOC, este mult mai bine cunoscută … Continuă să citești Un roman dandy