Mai deloc nu s-a vorbit în presa noastră despre aniversarea, la 2 iunie, a 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, părintele fondator al liberalismului românesc și al Partidului Național Liberal (care conduce astăzi România), cel care a îndeplinit vreme de 12 ani funcția de premier (cel mai longeviv din istoria României), … Continuă să citești Aniversare Ion C. Brătianu
Viața Românească și-a construit, de mai bine de un secol, imaginea unei reviste serioase, conservatoare, chibzuite și cuviincioase, departe, foarte departe de a fi, doamne ferește, o publicație de scandal cu subiecte indecente, vreun oficios frivol al bulevardului sau, cu atât mai puțin, vreunul dintre „crucișătorii” presei senzaționaliste (ori, cum i se spunea odată în … Continuă să citești Basic instinct x 2
În fertil de Horia Dulvac, Editura Charmides, Bistrița, 2021 „Pentru pui, clocitoarea electrică era un soi de mamă nemuritoare. Lumina le dezlipea pleoapele de carne: o ceaţă, un somn. – Şi-a înghiţit gălbenuşul, spunea mama. (Mă uitam de fiecare dată să îi surprind, ca în povestea aia cu lupul: gogâlţ-gogâlţ). Mie, soarele îmi stătea … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 24 / 2021 Din 4 iunie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): Aș spune, avându-i în vedere pe cetățenii obișnuiți, că ei s-au împărțit în două categorii: cei cu bun-simț și, respectiv, cei fără bun-simț. N-aș vorbi de diferențe ideologice, ci mai curând de diferențe care țin de felul de a înțelege … Continuă să citești revista revistelor
A pătrunde în intimitatea relaţiei Mihai Eminescu – Veronica Micle, fie prin intermediul corespondenţei păstrate, fie răsfoind amintirile contemporanilor, pare un gest de impietate. Şi totuşi, nevoia de a cunoaşte, de a reaborda o tensionată poveste de dragoste, poate deveni, oricând, imperioasă, dacă nu salutară. Atins de aripa iubirilor împărtăşite sau nu (Casandra Alupului, Eliza, … Continuă să citești Legenda unei mari iubiri
Nichita Stănescu este ploieștean. Unul dintre cei trei mari înnoitori ai codului poetic (Eminescu-Arghezi-Nichita), pe care se sprijină lirica românească. Dar nu despre toată opera magică a Marele Blond al Poeziei vrem a scrie azi, noi, cronicart-ul și umbra lui, în exprimări rotunde și exuberante, aflate la îndelimba oricărui ploieștean astuțios în vorbe. Așa, deci, … Continuă să citești Nuduri și semne
La cartea de memorii a Olimpiei Zamfirescu (Gustul amar al ciocolatei: jurnalul unei supravieţuitoare, în românește de Lidia Grădinaru, Corint Books, 2019) am ajuns după ce am citit că G. M. Cantacuzino, în încercarea eşuată de a fugi din ţară, a fost însoţit de Pia Zamfirescu, cu care avea în acel moment o legătură. În … Continuă să citești Memoriile unei supraviețuitoare
Volumul din 2012, Basarab Nicolescu, sub semnul septenarului, de Petrișor Militaru și Luiza Mitu, Editura Aius, Craiova, iese din tiparul clasic al lucrărilor de tip laudatio, semn al cumpătării autorilor, al nealinierii și al diversității compoziționale, în sensul investigării universului operei reputatului universitar din capitala Franței, cu focusarea pe anumite lucrări, cu descinderi abile în … Continuă să citești Basarab Nicolescu și transdisciplinaritatea
Madonizând/Angelizzando de Geo Vasile, Cartea Românească Educațional, Iași, 2020, 155 p. A fi ardent și în același a respecta niște canoane estetice, eventual localizându-le tocmai pentru a le bruia/blura, nu e deloc simplu. Părea că, la noi, numai Nora Iuga poate face cu brio așa ceva. După decenii de traduceri, de alcătuit antologii și ediții … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 17-18 / 2021 Din 30 aprilie 2021. Irina Petraș, „Despre carența de viitor”: De-a lungul anilor, de câte ori m-a nemulțumit vreo împotmolire, vreo derută, vreo stângăcie a societății românești, le-am dat repetat dreptate unor Drăghicescu ori Cioran, cel din Schimbarea la față…, să zicem, dar mai ales lui Rădulescu-Motru care, în capitolul … Continuă să citești revista revistelor
În numărul trecut al Vieții Românești am atras atenția asupra apariției unei cărți de lux, având copertă cartonată și supracopertă, publicată pe hârtie semi-velină, doldora de documente inedite, fotografii nemaivăzute din viața unor personalități majore ale istoriei și culturii noastre, dar înțesată de greșeli gramaticale oripilante, despărțiri în silabe aberante (de câteva ori în mijlocul … Continuă să citești Un demers necesar
Supranumele de orașul aurului negru i-a adus așezării ctitorite de Mihai Viteazu o faimă sinonimizată irațional și sălbatic de autoritățile comuniste cu un fel de grotă muncitorească, unde oamenii, mânjiți pe față ca africanii, munceau cu râvnă până la epuizare la sondele imobile precum lanul de porumb și al căror singur element de mișcare până … Continuă să citești Noi atitudini culturale la Ploiești
Multă culoare și ceva geometrie – așa se intitulează o interesantă expoziție de ceramică și porțelan la Galeria Galateea Contemporană, condusă de unul dintre cei mai aplicați galeriști și competenți referenți de specialitate, Monika Pădureț. Galateea este recunoscută nu numai pentru specializarea ei în expoziții de ceramică și porțelan, ci și în obiceiul de a … Continuă să citești Ceramica serenadă
Ai moartea pe față de Viorica Răduță, Casa de pariuri literare, București, 2021, 125 p. Vremea formelor fixe în poezie s-a dus, ca și a majusculelor. O durere soră cu moartea turtește, asfixiază și cuprinde mai totul, fiecare om este pecetluit, numai moartea e verde, înflorește și prinde glas: „ai moartea pe față strigă din … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 14 / 2021 Din 2 aprilie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache), pe ultima pagină a revistei: În preajma Revoluției, eram la fel de disperat ca majoritatea intelectualilor… Fapt e că am remarcat toată viața partea plină a paharului. Asta m-a făcut să nu cad niciodată în depresie. Cu atât mai puțin … Continuă să citești Revista revistelor
De fapt, nu ne-a părăsit, ci s-a întors la el acasă. Horea Cucerzan s-a născut la 7 iunie 1938, la Blaj, la doi paşi de simbolul libertăţii acestei ţări („M-am născut chiar lângă Câmpia Libertăţii. De la casa mea, erau 50 de metri până la dealul magic pe care se așezase Avram Iancu cu moţii … Continuă să citești A plecat un lord
De la antologiile de poezie religioasă, realizate de Pan Vizirescu (1943), Florentin Popescu (1999), Magda și Petru Ursache (2002), Mircea Croitoru (2003) și Ion Buzași (2004), cel din urmă face pasul către exegeză, cu volumul Valori creștine în poezia românească (2009, Editura Dacia), o temerară cercetare din timpuri străvechi, nebănuite, sec. al V-lea AD până … Continuă să citești Ion Buzași, valori creștine în poezia românească
În – recurgând la o bătătură lexicală – capitala aurului negru (pentru cei veniți mai târziu, este vorba de orașul Ploiești!), pe vremea dictaturii, cultura a fost mereu un fel de loisir elitist, de o bipolaritate ce le era suficientă însetaților de cultură ai orașului: teatrul și filarmonica. Atât. Dacă voiau mai mult divertisment, se … Continuă să citești Mythoscopie ploieșteană
Tărâmurile ceții de Horia Al. Căbuți, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2020, 221 p. Numele autorului și titlul cărții nu pregătesc deloc lectorul pentru ceea ce înseamnă această carte: un plonjeu în lumea subatomică, o escaladare a limitelor cunoașterii pentru a descoperi, ajuns pe ultimul vârf, că deasupra este cerul, tot cerul. Sunt eseuri care continuă, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 10 / 2021 Din 5 martie. Alexandru Călinescu, „O lume care a luat-o razna”: Derapajele și aberațiile se succed cu o rapiditate halucinantă: zilnic auzi de noi puneri la index, de noi afurisenii și execuții publice, de noi exigențe, una mai aberantă ca alta, ale corectitudinii politice. Chiar acum în Franța e o … Continuă să citești revista revistelor
Timp de un deceniu, Roxana Dascălu, una dintre cele mai autentice asocieri între spiritul jurnalistic și abilitățile de filologie anglo-saxonă – insist asupra acestei calități, întrucât este o perfectă vorbitoare a limbii lui Shakespeare – s-a apucat să scrie. Și, cum, de la o vârstă, adică aceea la care te hotărăști să renunți la dinamica … Continuă să citești REUTERS de România
Cartea Magdei Mihăilescu (Sora mea din Australia: trecute întâlniri cu Irina Petrescu, Bucureşti, Editura UCIN, 2019, 223 p.), dedicată actriţei Irina Petrescu, m-a bucurat şi m-a întristat totodată. M-a întristat pentru că nu voi mai intra niciodată pe uşa urâțită („când au venit ruşii”, mi-a spus) a casei ei. M-a bucurat pentru că nu a … Continuă să citești Amintiri despre Irina Petrescu
Ademenirile. Poeme vechi și noi, de Lucia Negoiță, eLiteratura, București, 2020, 130 p. Firea poetică a Luciei Negoiță se împletește și uneori parcă se interpune, copleșindu-le, în calea celorlalte firi conlocuitoare – femeie (Farmazoană, vezi p. 32), captivă înrolată cuminte „la curtea regelui rac”, teleast cu experiență de decenii în TVR, deținătoare a unor premii … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 6 / 2021 Din 5 februarie. Tudor Dinu (a publicat recent trilogia de peste 1.500 de pagini „Bucureștiul fanariot”; dialog realizat de Cristian Pătrășconiu) despre epoca fanariotă începută prin domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova în 1711, „în urma biruinței repurtate de Poartă asupra armatelor rusești ale lui Petru cel Mare”, și în … Continuă să citești revista revistelor