ROMÂNIA LITERARĂ 5 / 2022 Din 5 februarie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): În fond, liberalismul intră în ADN-ul criticului literar. Ce altceva decât un liberal ar putea fi un critic? El poate fi, eventual, conservator, ca Maiorescu, în sensul din secolul XIX, când liberalismul era „roșu”, dar mai greu poate fi socialist, … Continuă să citești revista revistelor
La Madonna della Victoria, pictat de Andrea Mantegna în 1496, este un tablou impozant, de aproape 3 m. înălțime, conservat și expus la Muzeul Luvru. Mantegna a fost pictor la curtea Ducelui de Mantua, iar Fecioara Victoriei a fost comandată de Francisc al II-lea Gonzaga, un condotier care a vrut să sărbătorească victoria sa împotriva … Continuă să citești O pasăre din Oceania într-un tablou din Renaștere
Cu credință și dragoste de Viorel Dianu, Editura eLiteratura, București, 2021, 130 p. Viorel Dianu, un mărturisitor al lumii de acum, scrie cu osârdie și nu trec 2-3 ani să nu își publice prozele, majoritatea cu titluri ce fac trimitere la ortodoxie. Romanul de acum este construit prin intersectarea mai multor planuri temporale din viața … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 1-2 / 2022 Din 14 ianuarie. Horia-Roman Patapievici (Discurs la primirea Premiului „Petöfi”): Pentru noi, comunismul era socialism și era rău: și anume, ceea ce era rău în comunism era comunismul însuși. Pentru opinia publică progresistă din Occident, comunismul nu putea fi principial rău tocmai pentru că era socialism, iar dacă eșuase era … Continuă să citești revista revistelor
Cu o mare întârziere – există destule motive și explicații pertinente – , a apărut (abia) nr. 3/2021, deși ne aflăm, iată la finalul anului, al revistei Memoria. Din păcate, publicația fondată de Banu Rădulescu, deși beneficiază de sprijinul Uniunii Scriitorilor, a căzut într-un soi de uitare (paradoxală situație, căci se numește Memoria), intrând într-o … Continuă să citești Un nou număr din revista MEMORIA
Academia Civică, una dintre instituțiile cele mai active în recuperarea istoriei noastre, își leagă numele (în aceste condiții precare privind interesul pentru trecutul recent al României) de eforturile aproape supraomenești ale Anei Blandiana și ale regretatului Romulus Rusan. De altfel, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului – înființat tot de cei doi – este avanpostul … Continuă să citești O carte despre refugiații din Basarabia și Bucovina
Pâinea și vinul vieții. Lecturi din poeți contemporani de Simona-Grazia Dima, Editura Tracus Arte, București, 2021, 210 p. Minuțioasă și empatică, elevată, având cu precădere atenția orientată spre altitudinea spirituală a diverselor scrieri, autoarea este surprinsă de Cornel Ungureanu în câteva rânduri de mare rafinament: „Matură, lucidă, chiar hiperlucidă autoare – poetă, eseistă, comparatistă – … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2021 Din 3 decembrie. Nicolae Manolescu, la „Peștele pe uscat”: Sunt sigur că atât unitatea, cât și dezbinarea sunt prezente în toate societățile și în toate momentele istorice. Problema este ca dezbinarea să nu devină vrăjmășie. Noi, astăzi, nu suntem dezuniți, ci vrăjmași. Am încetat să ne tolerăm unii pe alții. … Continuă să citești revista revistelor
În pofida restricţiilor tot mai severe impuse de evoluţia dramatică a pandemiei de coronavirus, Biblioteca Academiei Române l-a comemorat, în zilele de 12 şi 13 octombrie 2021, pe Ioan Bianu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani. Dacă cineva merita omagiat în impresionantul amfiteatru Ion Heliade-Rădulescu al BAR, acesta era, fără îndoială, … Continuă să citești Ioan Bianu, comemorat la Biblioteca Academiei
Până pe 14 noiembrie, Fundația Maeght, din Saint-Paul-de-Vence, a oferit pentru prima dată în lume o retrospectivă ce reunește cei cinci artiști ai familiei Giacometti: Giovanni, Augusto, Alberto, Diego și Bruno. Lucrările fac parte, în principal, din colecția Muzeului de Artă și Istorie, din Neuchâtel (Elveția). Familia de artiști Giacometti îi numără pe Giovanni, tatăl … Continuă să citești Familia Giacometti la Maeght
Prin aplicata-i lucrare (Eminescologi clujeni, Ed. Limes, 2011, Cluj-Napoca), Constantin Cubleșan convinge că există astăzi și o școală de eminescologie în Ardeal, pe lângă cea ieșeană, decelând două ramificații: una pozitivistă, avându-l ca mentor/ înaintaș pe G. Bogdan-Duică, și o alta, descendentă din D. Popovici, axată pe criteriul artisticității. Un grup de 29 de exegeți, … Continuă să citești Eminescologi clujeni
„În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână…” – așa începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Minulescu. Ea se intitulează Acuarelă. Ploile interminabile care au scufundat luna octombrie într-un fel de bucurie cinică a cerului au fost contestate vehement de satisfacția procurată de o veritabilă sărbătoare a priviriii, Bienala internațională de … Continuă să citești Ocupația acuareliană
Frumoasele zile ale tinereților mele de Ana Novac, Editura Cosmopoli, Bacău, 2021, 267 p. Nu ai de unde să știi. Chiar dacă ai crede că știi, nu ai de unde să știi cum este viața de zi cu zi într-un lagăr de concentrare. Pentru că acesta este subtitlul acestei cărți, Jurnal de la Auschwitz. Traducerea … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 43 / 2021 Din 15 octombrie. Nicolae Manolescu, la „Peștele pe uscat” (dialog cu Daniel Cristea-Enache): Presimțeam încă din anii 1990 că literatura și arta vor deveni, o dată cu trecerea timpului, domenii de nișă. Iată un exemplu. Astăzi nu mai încape îndoială că divertismentul e o formă de subcultură, care a trecut … Continuă să citești revista revistelor
De obicei, prefața unei noi ediții din scriitorii clasici nu-și propune să aducă o nouă viziune asupra operei literare, ci să fie o recomandare și un îndrumător spre lectură. Opera scriitorilor clasici este adeseori osificată în clișee de interpretare chiar prin îndelunga lor repetare în școli, în ediții școlare etc. E și cazul poeziei lui … Continuă să citești George Coșbuc într-o nouă lectură
Poetul și prietenul Robert Șerban, un severinean încarnat pe vecie în trupul Timișoarei, un om fără de care jocul n-ar avea gust dacă n-ar fi încercat măcar o dată în viață, chiar și cu vârful sufletului (sau pe furate) și, în același timp, bucuros de a fi veșnic un adolescent îndrăgostit, în ciuda vârstei sale … Continuă să citești Amintiri din copilărire
Cu Ion Creangă: spațiul memoriei (Editura Niculescu, 2010), Ion Holban realizează, probabil, cea mai modernă exegeză despre un clasic, injust perceput nu prea novativ, parțial vetust, refractar, însă prin achiziții din poetica, retorica, estetica, stilistica europeană (Genette, Barthes, Jean Roussset, Philippe Lejeune, Jean Pouillon), dar și americană (Wayne Booth), se produce recontextualizarea miraculoasă a prozatorului … Continuă să citești O carte despre Ion Creangă
Imersiv de Octavian Herța, Editura Letras, Snagov, 2021, 247 p. Romanul naște, pe parcursul lecturii, câteva nedumeriri. Incitantă compoziție, încă de la ilustrația copertei și de la titlu. Începem cu sfârșitul: la pagina 7 avem „În loc de epilog”. Copilăria unor băieți pe care îi cheamă Tavi și Costin, nu Raphael sau Simon. Undeva în … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2021 Din 27 august. Mircea Mihăieș, „Rubașca democrată”: Astăzi, pentru a fi „democrat” trebuie să îmbraci rubașca stalinistă a conformismului și să respecți până la ultima literă poncifele corectitudinii politice. A fi „democrat” înseamnă a exclude, a anula („cancel culture”), a dărâma tot ceea ce s-a construit înaintea ta și a … Continuă să citești revista revistelor
Am citit cu mare interes volumul de însemnări din primul an al pandemiei (2020), publicat de medicul (a fost vreme de mulți ani managerul spitalului județean din Bistrița), profesorul de bioetică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, istoricul și scriitorul Mircea Gelu Buta, sub titlul Vremuri de molimă (Editura Renașterea, 2021). Mă interesa în cel mai … Continuă să citești Știință și credință
Extrem de rar mi s-a întâmplat să-mi pice în mână un „Premiu Goncourt” foarte recent, adică chiar din anul precedent. Explicația e simplă: deși civilizația franceză mă preocupă intens și constant, nu sunt perfect conectat la lumea literară din Hexagon decât prin emisiunile culturale de o excepțională calitate, difuzate de TV5, cum ar fi, de … Continuă să citești Anomalia anomaliei
De la mărturia vechilor greci la mărturisirea patristică de Monahia dr. Gabriela Platon, Editura Doxologia, Iași, 2019, 258 p. Subtitlul volumului este: Temele iconografice Sfinții Părinți și Înțelepții antici în pictura exterioară a Bisericii Sfintei Mănăstiri Voroneț. Autoarea face parte din noua generație de cercetători și cărturari din lumea monahală, iar cartea – un album … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 27-28 / 2021 Din 25 iunie. Ion Pop (dialog realizat de Cristian Pătrășconiu): Dacă nu mai are audiența de demult, critica poate avea măcar un grad de autoexigență care, atunci când e consultată, să o facă credibilă ca evaluator al operei. Or, și din pricina năvalei de veleitari, prea multe publicații, de provincie … Continuă să citești revista revistelor
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2020, alcătuit din: Răzvan Voncu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici și Vasile Spiridon (membri), a decernat Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020. Cartea de poezie Ovidiu Genaru, Cartea lui Mircea. Canal, Editura Junimea Cartea de proză Andreea … Continuă să citești Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020