Categorie: miscellanea

Împărțită în trei părți – Incursiune în istoria disidenței românești, Configurări literare ale disidenței românești, cu 21 de expozanți, și un dialog cu Gabriel Andreescu, volumul coordonat de Daniela Micu și Petrișor Militaru, Condiția intelectualului disident în România comunistă (Editura Aius, 2012), este inaugurat de Ion Bogdan Lefter, un binecunoscut analist politic, un garant al … Continuă să citești Condiția intelectualului disident în România socialistă

Altfel spus, o expoziție grandioasă cu întreaga operă a lui M. H. Maxy, la Muzeul Național de Artă al României, adică exact acolo unde, în 1949, a fost numit director, ca o recunoaștere a serviciilor aduse prin opera sa noii societăți și ca o recompensă pentru susținerea realismului socialist, pe care începuse să-l promoveze în … Continuă să citești Retrospectivă M. H. Maxy

Posesiune imaculată 80 de Geo Vasile, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022, 102 p. Trecerea spre vârsta de 80 de ani a fost marcată de Geo Vasile în felul său: prin apariția a două volume de poezie și printr-o versiune în limba română a Divinei Comedii. Să ne oprim acum la Posesiune imaculată 80. Pe altarul Verbului, … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 5 / 2023 Din 3 februarie. Varujan Vosganian, „Deficitul cultural”: Vorbim adesea, în ultima vreme, de deficitul comercial care tot crește. Oare n-ar trebui să discutăm și de deficitul cultural, aflat într-o tendință cronică de agravare? (…) În ce privește piața de literatură, deficitul, ca raport între creația străină și cea autohtonă, este … Continuă să citești revista revistelor

În textul, apărut în România literară, care conține intervenția sa la Colocviile Romanului, ediția a XV-a, 2022, Angelo Mitchievici începe cu un citat din romanul lui Milan Kundera, Cartea râsului și a uitării, în care marele romancier istorisește povestea căciulii pe care o purta conducătorul comunist Klement Gottwald la primul său discurs ce marchează „momentul … Continuă să citești Căciuli care au marcat istoria

Ars expectandi. Mic manual de tehnica așteptării de Magda Ursache, Editura Eikon, București, 2022 Sub ce formă poți vorbi despre stringența unei regăsiri, dincolo de lumi și de ceruri? Eros și, inevitabil, Thanatos. Iubirea înfruntă timpul, transcende moartea, și cel rămas aici, pe pământ, își creează un „trup de hârtie”. Un trup amniotic, proteic, care … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 48-49 / 2022 Din 18 noiembrie. Ancheta „Cum a fost anul literar pentru dumneavoastră?” (realizată de Cristian Pătrășconiu), cu 42 de semnături. Citate din câteva răspunsuri – 1). Gabriel Chifu: După ce am predat la editură astă-vară textul romanului (Marea carte a uitării), m-am liniștit. Și m-am apucat să scriu versuri. Am scris … Continuă să citești revista revistelor

Între 18 și 19 noiembrie 2022 a avut loc, la Târgu-Mureș, a cincea ediție a Interferențelor literare româno-maghiare. Acest eveniment, care nu a încetat nici în timpul pandemiei, a prins, prin urmare, suficient „cheag” ca să crească și să se dezvolte. Anul acesta, urmare a unei înțelegeri convenite la ediția anterioară, s-a acceptat să se … Continuă să citești Literatura celor de lângă noi

Exerciții de copiat aerul de Constantin Abăluță, seria Poezie, col. Prezent, ediții sonore, Casa de pariuri literare, București, 2022, 80 p. Cât și cum se poate comunica oare? Vorbele sunt doar mici breșe în aer, efemeride, iar salcia (de pe balcon) este singurul confident, ba chiar reușește să ajungă la un anumit grad de ubicuitate, … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2022 Din 2 decembrie. La ancheta „2022 – an de cumpănă: război, crize, pandemie. Cum ați perceput acest an?”, răspunsuri: 1) Gabriel Chifu: Avem și crize care țin de ideologii și mentalități (ne lovim toți de excesele corectitudinii politice care a ajuns la forme de manifestare stupefiante), dar și o criză … Continuă să citești revista revistelor

La propriu şi la figurat. Un op masiv de 700 de pagini, format mare, tipărit pe hârtie velină, doldora de fotografii color ale unor comori ale spiritualităţii româneşti pe care mulţi – inclusiv oameni de cultură – nu au avut şansa să le vadă vreodată. Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867-1885) este povestea de început a … Continuă să citești O carte monumentală

Florin Zhu (recunoașteți că alăturarea celor două nume este insolită) este un tânăr artist născut în 1997, absolvent al Universității Naționale de Arte din București, sub îndrumarea conf. univ. și unul dintre cei mai mari sculptori români, Aurel Vlad (pe care, ca un fapt divers ce se petrece foarte des la noi, am aflat că … Continuă să citești Un ADN româno-chinez

Anul Proust s-a deschis în ianuarie la Paris cu expoziţia „Marcel Proust, un roman parisien” curatoriată de Anne-Laure Sol. Expoziţia de la Muzeul Carnavalet, proaspăt renovat şi redeschis, fusese vernisată în decembrie pentru că se împlineau 150 de ani de la naşterea lui Proust, dar a putut fi vizitată pînă în aprilie pentru că… e … Continuă să citești Anul Proust

Puncte de reper în istoria literaturii române de Nicolae Oprea, col. Eseuri, Editura Limes, Florești-Cluj, 2022, 250 p. Cine și în ce ipostaze își mai amintește astăzi, de pildă, de Vasile Voiculescu? Echinoxistul Nicolae Oprea, iată, în această carte din colecția coordonată, la Limes, de Ștefan Borbély: „Dintre poemele voiculesciene, pe «lista neagră» a Securităţii … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 39 / 2022 Din 30 septembrie. Nicolae Manolescu la Editorial: Să semnalez (a câta oară?) unele din opreliștile puse de „pedagogii de școală nouă” în calea educației liberale, provenite, majoritatea, din political correctness, stupida doctrină decedată și dezgropată de câteva ori în ultima jumătate de secol… Prima este concepția egalitaristă dominantă în gândirea … Continuă să citești revista revistelor

Prezență constantă, remarcabilă, în viața culturală actuală, Eugen Dorcescu continuă Îngerul adâncului. Pagini de jurnal (1991-1998), apărut la Editura Mirton, Timişoara, 2020, publicând la aceeași editură și în același an ADAM. Pagini de jurnal (2000-2010), într-un context european favorabil literaturii memorialistice. Și mai ales, într-un context în care se pune în discuție abordarea jurnalului ca … Continuă să citești Eugen Dorcescu, Adam. O conștiință lucidă

Apariția volumului Poezie și cunoaștere (Editura Aius, 2021) de Alexandru Busuioceanu a fost posibilă datorită unui dublu efort, cel al fraților George (1918-1993) și Alexandru Ciorănescu (1911-1999), adevărați prieteni, care în epistolele lor au amintit de confratele din străinătate, și mai ales, apoi, prin răbdarea, strădania, tenacitatea Crisulei Ștefănescu, redactor nenumărați ani la Europa Liberă, … Continuă să citești Alexandru Busuioceanu și prestigiul exilului

Unui consumator cu nivel oarecum decent de literatură, numele Oliver Twist, chiar dacă nu-i va gâdila neapărat în mod plăcut amintirile lecturilor parcurse, îi va suna, cu certitudine, cunoscut. Mai mult, ar fi chiar posibil ca acesta să se lanseze într-o reflecție pe marginea activității autorului romanului, recunoscut pentru dorința și încăpățânarea de-a se apleca … Continuă să citești Un alt fel de Oliver

În eseul Plăcerea textului (1973), Roland Barthes distingea între textul de plăcere și textul de desfătare. Teoreticianul literar francez nota că textul de plăcere este „(…) acela care mulțumește, umple, dă euforie” (Barthes: 1994, 23), în timp ce textul de desfătare este „(…) acela care te pune în stare de pierdere, acela care descurajează (poate … Continuă să citești Scriitor și cititor – un act de complicitate

Nici nu se putea ca Bologna, capitala regiunii Emilia-Romagna, supranumită „orașul roșu” (atât pentru culoarea acoperișurilor și a fațadelor sale, cât și, mai ales, pentru orientarea tradițională de stânga a administrației și establishmentului politic), să nu-l omagieze pe cel mai celebru fiu al ei, Pier Paolo Pasolini (alintat PPP), care, anul acesta, în martie, ar … Continuă să citești PPP – 100

Cărțile lui Mircea Gelu Buta îmi amintesc de spusele cronicarului Ion Neculce din Predoslovia sa la O samă de cuvinte: „…mulți istorici streini, de alte țări, nu le știu câte se fac într-alt pământ. Tot mai bine știu cei de loc, decât cei streini…” Este editorul unei publicații, Arhivele Bistriței, din paginile căreia au trecut … Continuă să citești Bistrița în pagini istorice neștiute sau uitate

Infernul de Dante Aligheri, traducere de Geo Vasile, Editura Eikon, București, 2022, 296 p. Versiune în limba română, note și prefață de Geo Vasile. Ilustrații de Maurizio Caruso. Traducerea lui Dante, a capodoperei lui, este o piatră de hotar – și mai mult decât atât – pentru orice italienist. Un deziderat secret pentru orice apropiat … Continuă să citești Breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 34-35 / 2022 Din 26 august. Din cele 35 de răspunsuri la ancheta realizată de Cristian Pătrășconiu, „O privire spre viitor”: 1) Nicolae Manolescu – Și totuși, niciodată în istorie, ființa umană n-a fost obligată de o lume nouă, precum cea din ultimele decenii, să-și modifice radical mentalitatea și comportamentul… Conflicte între generații … Continuă să citești Revista revistelor

Mitul renașterii, al continuității, a fost și cel care a legendat și a consolidat faima formației de rock Phoenix, cea mai longevivă din „galantarul” sonor al muzicii românești, indiferent de regim, de oameni și de timpuri. Cunoscută în Occident ca Transsylvania Phoenix, a fost înființată în anul 1962, la Timișoara. Istoricii muzicii românești au fost … Continuă să citești Cartea de Phoenixologie