ROMÂNIA LITERARĂ 31 / 2023 Din 28 iulie. Mircea Mihăieș, „Arta imploziei”: La nivelul clasei politice, schimbul de generații s-a produs, dar cu efecte catastrofale pentru societate. În locul promoțiilor de inși tarați de comunism, a apărut o pătură cu o uluitoare lipsă de caracter. Banul și puterea sunt singurii zei în fața cărora se … Continuă să citești Revista revistelor
Luni, 5 iunie 2023, a avut loc în Sala „Iosif Naghiu” a Muzeului Național al Literaturii Române și a Teatrului Dramaturgilor Români din București, Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România. Gala a fost prezidată de domnul academician Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor. Premiile au fost finanțate de Ministerul Culturii, reprezentat la Gală de dl. director … Continuă să citești Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2022
În 10 iunie, la Alba Iulia, a avut loc Gala Poeziei Române Contemporane. Cunoscută și ca „Lista lui Manolescu”, gala a reunit – în urma contabilizării voturilor a 22 de critici literari dintre cei mai prestigioși – un număr de 19 poeți: Adrian Alui Gheorghe, Horia Bădescu, Mircea Bârsilă, Markó Béla, Gabriel Chifu, Vasile Dan, … Continuă să citești Gala Poeziei Române Contemporane
Toată lumea își aduce aminte de celebrul hit din 1997, Poison, al lui Alice Cooper (reținem că, funciarmente, era o declarație de dragoste: You’re poison, running through my veins/ You’re poison… etc.). Sau, e imposibil ca, în copilărie, atunci când eram răi, răi de tot (striveam furnici sau chinuiam pisici) să nu fi fost apostrofați … Continuă să citești Poison d’or
La 9 mai 2023, la Alba Iulia – Lancrăm, a avut loc ediția a VII-a a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” – Opera Omnia. La ediția de anul acesta, juriul (alcătuit din Nicolae Manolescu – președinte, Irina Petraș, Gabriel Coșoveanu, Dan Cristea, Horia Gârbea, Vasile Spiridon și Răzvan Voncu) au fost nominalizați șapte poeți: … Continuă să citești Două festivaluri de tradiție
„De te fabula narratur” (lat. De tine e vorba în această poveste ) – i-am declama faimosul fragment din versul lui Horaţiu (Satire I, 1, 69). În vreme ce, în satira lui, poetul latin biciuia fără milă viciul avariției contemporanilor săi putrezi de bogați (Partidul Comunist Italian ar considera-o drept prima exprimare a unei opinii … Continuă să citești O carte servită pe farfurie
S-a vorbit de multe ori despre simfonia creației pe care o compun alături, în tandem, unul lângă celălalt, Maestrul și Ucenicul. Și, ca summum, a fost luată la pritocit o vorbă de-a lui Leonardo da Vinci: „L`apprendista che non supera il maestro è un mediocre” ( E mediocru ucenicul care nu-și depășește maestrul ). La … Continuă să citești Discipolifonie
Recviem I, II de Radu F. Alexandru, col. Teatru românesc contemporan, Editura Academiei Române, București, 2022, 754+604 p. Ne-am obișnuit să deplângem soarta educației, a culturii, a lecturii, a literaturii. Oprindu-se la cazul dramaturgiei românești, mai precis al autorilor care se mai încumetă să scrie totuși piese de teatru, Răzvan Voncu punctează: „În acest peisaj, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 23-24 / 2023 Din 2 iunie. La ancheta realizată de Cristian Pătrășconiu, „De ce nu va muri literatura?”, am numărat 47 de semnături. Răspund: 1) Nicolae Manolescu: Singură literatura exprimă umanul în integralitatea lui. Într-un fel, omul este creația literaturii. A cuvântului. Care a fost cel dintâi dăruit lui, când Duhul Sfânt s-a … Continuă să citești revista revistelor
Cartea lui Nicolae Georgescu, Eminescu între amintire și uitare (Editura Rafet, 2022), este o incursiune în istoria literară, cu ancore spre ziaristică, semantică, stilistică, filologie, dar și cu flash-uri din biografia autorului (fratele Cici, p. 237, taica-mare, p. 206). Primul capitol, intitulat Uitarea ca ritual. Sindromul 11 februarie (1866) la români de la Cuza încoace, … Continuă să citești Eminescu între amintire și uitare
Centrul Cultural Lumina funcționează de câtva timp la Romexpo (București), în chiar hala unde acum un an se mai vaccina lumea împotriva groaznicei boli venite din Orientul Îndepărtat. Director este unul dintre cei mai buni actori apăruți în ultimii ani, George Costin. Descoperi greu acest teatru, pentru că, acolo, în pavilionul C3, e cam greu … Continuă să citești Școala nevestelor
Scriitorul și medicul Mircea Buta este un pasionat cercetător al trecutului cultural bistrițean, din care ne împărtășește, prin cercetarea arhivelor, informații inedite. Coordonează de mai mulți ani o publicație, Arhivele Bistriței. Numărul recent (Anul VIII, Fascicula 1 (21)este prefațat de coordonatorul colecției printr-un succint eseu, ce răspunde la întrebarea – Ce este un om cult?, … Continuă să citești Pagini din Arhivele Bistriței
Opera poetică de Traian Ștef, col. Opera poetică, Editura RoCart, Băbana, 2022, 354 p. Călătoria de ucenic (1993) a marcat debutul poetic al lui Traian Ștef, poet care a publicat până în prezent peste 20 de cărți. Al. Cistelecan glosează, într-o amplă și incitantă prefață: „La orice s-ar uita şi oricât de concret l-ar transcrie … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 18 / 2023 Din 28 aprilie. Nicolae Manolescu, la Editorial: Pericolul letal pentru gândirea umană e reprezentat de Bing sau de ChatGTP… Robotizarea gândirii înseamnă triumful absolut al cantității asupra calității. Odată cu care dispar noțiuni considerate până mai ieri noțiuni fundamentale, cum ar fi valoarea și ierarhia valorilor, înecate în mâlul unei … Continuă să citești revista revistelor
Începând de anul trecut, fundația „Ana Blandiana și Romulus Rusan”, împreună cu fundația Sapandugino, acordă Premiul Romulus Rusan pentru o carte de memorii. Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”. Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus … Continuă să citești Un premiu pentru memorie
Nu, nu e vorba de o apropiere fie chiar și virtuală între cei doi titani. Ci despre o întâlnire absolut reală între ei la Roma, la Palazzo Bonaparte, Piazza Venezia, 5, colț cu Via del Corso (un conac grandios din secolul al XVII-lea, fosta casă a Letiziei Bonaparte, „genitoarea” celebrului fiu, autoare a nu mai … Continuă să citești Van Gogh în vizită la Bonaparte…
Semne galbene pe ecran negru de Liviu Antonesei, col. Cantos, Editura Junimea, Iași, 2022, 94 p. În preajma împlinirii a șapte decenii de existență, cu privirea nu la fel de ageră ca altădată, viața poetului Liviu Antonesei devine mai mult un Ecou la ecou, iar poezia pare a căpăta implicit mai multă pregnanță: „Curajul pierdut, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 14 / 2023 Din 31 martie. Nicolae Manolescu, „Dialogul interzis”: Argumentele sunt raționale și logice, ideologiile sunt, din capul locului, iraționale și, la apusul lor, delirante. Rațiunea ține lumea ideilor la un loc, ideologiile o polarizează și o destramă. Universul rațiunii este cosmotic, al ideologiei este haotic. Nu e nici un paradox la … Continuă să citești revista revistelor
Deși au trecut aproape douăzeci de ani de la apariția sa (totuși, nu fix douăzeci, ca în romanul lui Alexandre Dumas), Istoria literaturii române contemporane 1941-2000 a lui Alex Ștefănescu este la fel de vie în conștiința critică românească, i se reproduc citate în comentariile consacrate scriitorilor clasici sau contemporani, servește la conturarea sau întărirea … Continuă să citești Post-istoria unei istorii literare
Serialul tv cu acest titlu, de acum aproape o jumătate de secol, este astăzi deja o relicvă romantică și desuetă în istoria cinematografiei și în memoria colectivă, pe lângă ceea ce se fabrică azi la „uzinele” Hollywood, acolo unde progresismul, corectitudinea politică, mișcarea woke și „revoluția” cancel culture atacă civilizația la înseși rădăcinile ei. Indiferent … Continuă să citești Om bogat, om sărac
Explozii solare de Emil Lungeanu, Editura Kafka, București, 2022, 80 p. Specialist în diversiuni, așa pare la începutul acestei cărți Emil Lungeanu. Dincolo de ochelarii de soare de pe copertă (care mai degrabă ascund, nu au rol de protecție musai), dincolo de primele poeme ale volumului, care prefigurau un anumit parcurs liric, implicit, de maximă … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 9 / 2023 Din 3 martie. Nicolae Manolescu, „Deconstrucție și reinterpretare”: Woke (deconstrucție – n.n.)… trece la schimbarea textelor al căror conținut ar vădi dominația bărbaților și supușenia femeilor, la demolarea statuilor care înfățișează celebrități al căror comportament n-ar corespunde standardelor sociale și morale actuale, sau la mânjirea cu diverse substanțe a unor … Continuă să citești revista revistelor
Împărțită în trei părți – Incursiune în istoria disidenței românești, Configurări literare ale disidenței românești, cu 21 de expozanți, și un dialog cu Gabriel Andreescu, volumul coordonat de Daniela Micu și Petrișor Militaru, Condiția intelectualului disident în România comunistă (Editura Aius, 2012), este inaugurat de Ion Bogdan Lefter, un binecunoscut analist politic, un garant al … Continuă să citești Condiția intelectualului disident în România socialistă
Altfel spus, o expoziție grandioasă cu întreaga operă a lui M. H. Maxy, la Muzeul Național de Artă al României, adică exact acolo unde, în 1949, a fost numit director, ca o recunoaștere a serviciilor aduse prin opera sa noii societăți și ca o recompensă pentru susținerea realismului socialist, pe care începuse să-l promoveze în … Continuă să citești Retrospectivă M. H. Maxy