Switch House a fost botezată noua clădire în formă de piramidă retezată şi sucită, aflată în extinderea celebrei Tate Modern şi construită de cabinetul elveţian de arhitectură Herzog & de Mauron. Arhitecţii au adaptat o veche centrală cu turbine, ce fusese dezafectată la un spaţiu muzeal interesant, atrăgător, unde sunt expuse lucrări numai de artă … Continuă să citești Ana Lupaş la Tate Modern
Muzeul Naţional al Literaturii Române a avut o iniţiativă deosebită în mediul cultural bucureştean, nu doar punând în valoare spaţiul de care dispune în Calea Griviţei, dar şi organizând acolo o expoziţie cu un subiect inedit. (NOTĂ: De altfel, caracterul original nu lipseşte din ultimele acţiuni – expoziţii, teatru, dezbateri – ale MNLR). O expoziţie … Continuă să citești Subiect: carte-obiect
A priori, nimic nu mi se părea mai util pentru a înțelege istoria secolului de comunism decât lectura impresionantului tom (670 de pagini) al lui Feliks Ciuev, Conversații cu Molotov. În cercul puterii comuniste (Editura Corint Books, 2017). Ce putea să fie mai tentant decât să citești confesiunile târzii ale unui om care, ajuns el … Continuă să citești Viaceslav Molotov… bolnav de comunism
Evanescență. Un roman fără acțiune, de Adrian Costache, eLiteratura, 2017, 200 p. Pentru unii profesori, literatura este teorie pură. Pentru alți profesori, este un miraj, o cale spre mereu altă evanescență (și nu strict spre reproducerea socială despre care vorbea Bourdieu – ba dimpotrivă!). Adrian Costache, autor de manuale pentru liceu, profesor, vreme de decenii, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 3 / 2018 Din 19 ianuarie. Sorin Lavric, „Lexicul credinței”: Cum pătrunde o religie în mințile oamenilor? Printr-o contagiune treptată al cărei vector e un miracol preschimbat în poveste. Ceva neobișnuit are loc, martorii dau neobișnuitului numele de minune, minunea e colportată sub forma unui zvon neverosimil, iar zvonul, dacă conține o promisiune … Continuă să citești revista revistelor
În 1968 s-a aniversat Semicentenarul Marii Uniri, în care s-au spus, după ani de tăcere, unele adevăruri, nu toate, despre împlinirea idealului de unitate națională. Nu toate adevărurile, pentru că artizanii acestui ideal național erau fie morți în închisorile comuniste și numele lor nu era pomenit (Iuliu Maniu), fie cu domiciliu forțat – tot un … Continuă să citești Marea Unire în antologii lirice
România a intrat în anul centenarului existenței sale. Un an în care trebuie să ne reamintim și să-i celebrăm pe cei care, prin cutezanța gândului și tenacitatea acțiunii lor au făcut posibil miracolul din anul 1918, pe care noi îl simțim, astăzi, ca pe normalitatea însăși. Mulți, leagă, pe bună dreptate, momentul Marii Uniri de … Continuă să citești Un erou aproape uitat
Alina Gherasim este artist plastic şi, preţ de două volume, scriitor. Faptul că e fiica regretatului pictor Marin Gherasim mi se pare preeminent, atât pentru că scoate la lumina minţii o iubire pătimaşă a fiicei pentru tatăl său, cât şi pentru că ea a moştenit de la părintele său o sensibilitate artistică de o pregnanţă … Continuă să citești Rezervaţia de plăceri
Destinul a vrut ca Regele Mihai I și Jean d’Ormesson să părăsească în aceeași zi această lume: 5 decembrie 2017. Erau cam de aceeași vârstă (Regele, cu patru ani mai mare), ambii descendenți ai unor familii ilustre cu rădăcini adânci în istoria Europei. Ceea ce face însă și mai interesantă această împletire de destine este … Continuă să citești Regele Mihai și Jean d’Ormesson
Editura Gallimard a publicat la sfârșitul anului trecut un tom uriaș (1312 pagini), cuprinzând cele 865 de scrisori de dragoste pe care și le-au scris între 1944 și 1959 Albert Camus și actrița Maria Casarès. Relația lor era cunoscută de toată lumea, inclusiv momentul precis în care au devenit amanți: 6 iunie 1944, noaptea debarcării … Continuă să citești Albert Camus îndrăgostit
Moartea care vine, pleacă și iar vine. Roman jandarm, de Virgil Tănase, editura Muzeul Literaturii Române, 2017, 432 p. Cum Virgil Tănase iese mereu din cadrele obișnuite, de data aceasta avem de-a face nu cu un roman polițist, ci cu un roman jandarm, apărut în limba română la 33 de ani după ediția în limba … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 51 Din 1 decembrie 2017. O nouă rubrică semnată de Nicolae Manolescu: „Cronica politică”: În ce constă atașamentul puternic și constant al unora față de un partid politic… Dragostea de partid e irațională, ca orice dragoste, ca orice sentiment… Dragostea de partid nu poate fi considerată emoțională, fiindcă denotă statornicie… Dragostea de partid … Continuă să citești Revista revistelor
La 7 noiembrie 2017 se împlinește un secol de la „Revoluția” din octombrie. Un seism al istoriei, emblematic pentru secolul XX, care a ruinat viețile a sute de milioane de oameni și ale cărui efecte se mai simt și astăzi. Despre totalitarismul comunist se spune mereu că a apărut ca un răspuns la fascism și … Continuă să citești Un secol de comunism
De patruzeci și nouă de ani, în vremuri mai prietenoase sau mai ostile pentru cultură, la Onești au loc Zilele culturii călinesciene. Viziunea unui poet cu înfățișare benedictină, fascinat de personalitatea lui G. Călinescu – Constantin Th. Ciobanu – dar și perseverența sa ieșită din comun au făcut ca în fiecare sfârșit de septembrie crema … Continuă să citești Mihai Şora la Oneşti
„Optzecistul” Valeriu Stancu a primit, în 20 octombrie, Premio Europeo Capo Circeo – 2017 la Muzeul Capitolino din Roma (Italia). Poet și prozator, redactor-șef al revistei Cronica (azi, în conservare, din lipsă de finanțare; ultimul număr a apărut în 2014) și al Editurii Cronica la Iași, organizator de festivaluri internaționale (Europoezia, la Brăila), traducător din … Continuă să citești Valeriu Stancu premiat la Roma
…De treci codrii de aramă (sau ce a mai rămas din ei!), străbătând toată Transilvania, în nord, la Nord de toată civilizaţia, cât mai la Nord, se află un ţinut aparte. Ţara Năsăudului. La poalele Rodnei. Înainte de Nordul cel mai de nord. Dincolo de Bistriţa Năsăudului, acolo unde aerul e mai rece, frunza mai … Continuă să citești Un ţinut prea îndepărtat: Maxonia
În seara de 24 octombrie, la Uniunea Arhitecţilor din România – o casă boierească cochetă, complet şi migălos restaurată (dacă nici arhitecţii nu restaurează perfect, atunci cine?) din centrul Bucureştilor – a fost prezentată, într-un cadru modest, fără fasoane sau accese de festivism, o carte foarte interesantă, prin ineditul temei. Şi, totodată, foarte utilă, prin … Continuă să citești Hermeneutica spaţiului sacru
Ortodoxia în exil, de Dumitru Cristian Amzăr, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, 516 p. Dora Mezdrea continuă, împreună cu fiul filosofului și gânditorului D.C. Amzăr (1929‒1990), recuperarea – cu acribie și devotament – a scrierilor care altfel ar fi rămas în câteva cufere la Freiburg. Textele din acest volum au fost scrise în perioada 1949‒1987. … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 43-44 Din 6 octombrie 2017. Adrian Popescu, la Actualitatea: „Ce ne mai rămâne?” — Dacă lumea în care trăim se arată tot mai pornită să renunțe la orice trecut prestigios, ridiculizându-l, așa cum nu se întâmplă în alte țări, eu, unul, mă despart de această poziție autodizolvantă. De ce să judecăm ideologic esteticul? … Continuă să citești revista revistelor
De la revoluţie încoace se tot vorbeşte despre cetăţenia română a lui Paul Goma. Ba că ar trebui să i se reacorde din oficiu, ba că ar trebui să facă o cerere în acest sens care, cu siguranţă ar fi aprobată, gest pe care cunoscutul disident îl consideră sub demnitatea sa. Într-un fel pe bună … Continuă să citești Are Paul Goma cetăţenia română?
Un voluntariat renascentist. O viaţă dedicată Frumosului. Un destin tragic. Şi un poet uluitor. Acestea sunt sentinţele respectuoase ce acoperă, până la borna 44, acolo unde i s-a pus capătul, viaţa lui Andrei Pintilie. Am primit de la prietenii Georg Lecca şi Veronica Kirchner – neobosiţi căutători şi nesăţioşi admiratori ai Artei româneşti autentice, descoperită … Continuă să citești O carte stranie…
După publicarea în anul 2011 a mega succesului său internaţional (este, printre altele, una dintre cărţile preferate ale lui Barack Obama), Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (traducerea românească a apărut recent la editura Polirom) şi a uneia dintre cele mai inteligente şi precise analize a terorismului islamic, Teoria muştei – de ce este terorismul eficace, … Continuă să citești Urmaşul lui Alvin Toffler
Drumuri, oraşe. Amintiri, de Elisabeth Axmann, Editura hora, Sibiu, 2016, 200 p. Editura, cunoscută nu numai în Hermannstadt, unde a fost înfiinţată în 1997, publică în primul rând lucrări destinate cunoscătorilor limbii germane, uneori volume bilingve şi un număr mai restrâns de volume în limba română. Născută în iunie 1926, în Bucovina, la Siret, viaţa … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 39/2017 Dumitru Radu Popescu (îi răspunde lui Cristian Livescu): „Azi, despre cărţi şi despre premii ce am mai putea spune? Lăsându-i pe ecriveni cu propriile lor gusturi şi păreri, am mai putea zice — de ce nu?… ca să fim cât mai corecţi! — că bucuria primirii unui premiu — meritat! — e … Continuă să citești Revista revistelor