Memoria muntelui, de Ioana Sandu, col. Magister, Editura Limes, Florești, Cluj, 2019, 104 p. Văzute ca o trilogie, ultimele cărți ale Ioanei Sandu dau seamă despre tot ceea ce poeta consideră a fi important acum și aici, dar și în lumea neconjuncturală, eternă: Safire și îngeri (2017), Limanul cu sălcii (2018), Memoria muntelui (2019) – … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2019 Din 6 decembrie. Mircea Mihăieș, la rubrica lui: Căderea guvernului Dăncilă și victoria lui Klaus Iohannis la prezidențiale deschid calea unor necesare reparații în adâncimile societății românești. Nu e vorba doar de obligatoria curățire a sistemului angajaților la stat. Aici, oricât de optimist aș fi, nu cred că se poate … Continuă să citești Revista revistelor
Nu, nu este numele unui nou computer care face, drege și nu strică ori al nu-știu-cărui robot de ultimă generație, capabil de orice, de la a construi vapoare și a face curat în garaj, până la a scărpina pe spate și a depune coroane de flori acolo unde trebuie… Nu! Iser- XII+I (ca la numerotarea … Continuă să citești Iser – XII+I
Institutul Goethe și Institutul Francez au organizat la București, între 21 și 27 noiembrie Zilele Filmului German. O șansă pentru cinefilii din România să vadă cele mai reprezentative producții ale prezentului cinematografiei germane și să se familiarizeze cu limbajul cinematografic promovat de tinerii regizori din această țară. Au fost aduse cele mai recente filme (mai … Continuă să citești Obsesiile vremii noastre
Timpul și oglinda. Contribuții ciorănesciene, de Ștefan Ion Ghilimescu, col. Eseuri, editura Limes, 2019, 200 p. Personalitatea cărturarului umanist acad. Alexandru Ciorănescu (n. în 1911, Moroieni, m. 1999, Tenerife) și-a exercitat, în mod inconturnabil, atracția și influența asupra unui spirit de bună seamă apt să admire și să își recunoască afinitățile. După întâlnirea savantului enciclopedist … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 50 / 2019 Din 29 noiembrie. Număr „Manolescu – 80”, scriu: Marko Bela, Liviu Capșa, Ștefan Cazimir, Al. Călinescu, Gabriel Chifu, Vitalie Ciobanu, Livius Ciocârlie, Radu Cosașu, Daniel Cristea-Enache, Gabriel Dimisianu, Dan Grigore, Gh. Grigurcu, Mugur Isărescu, Sorin Lavric, Ion Bogdan Lefter, Mircea Mihăieș, Marius Miheț, Angelo Mitchievici, Eugen Negrici, Virgil Nemoianu, H.-R. … Continuă să citești Revista revistelor
Dacă este ultima săptămână a lunii septembrie, sunt, la Onești, „Zilele culturii călinesciene”. Nu de azi, de ieri, ci de mai bine de o jumătate de secol. Ritualul este același, în fiecare an. În dimineața ultimei zile de vineri a lunii septembrie, eternul amfitrion Constantin Th. Ciobanu salută oaspeții la sediul Fundației Naționale „G. Călinescu”, … Continuă să citești Zilele culturii călinesciene
Volumul lui George Banu, Parisul personal: autobiografie urbană, cu fotografii de Mihaela Marin, apărut la Editura Nemira, în 2013, nu este un ghid, dar ar putea fi. Apărut cu câtva timp în urmă, volumul lui Geoge Banu, important critic de teatru, stătea în teancul de citit cam demult și l-am extras pentru ca să-mi animeze … Continuă să citești Parisul lui George Banu
Vreme de trei zile Satu Mare a fost gazda uneia dintre cele mai fascinante acțiuni culturale văzute de mine în ultimii ani: Festivalul „Corona Carpatica”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, al cărui titlu sugerează, la prima vedere, o întrecere de ansambluri folclorice, s-a dovedit a fi, până la … Continuă să citești Istorie, literatură și tradiție
Nu! Nu e vorba despre cine știe ce obscuri epigoni ai gigantului de la Hobița, ci despre două „personale” de pictură (deschise la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu) a doi tineri artiști de excepție, care au avut onoarea de a expune în timpul (și după, bineînțeles!) colocviul Brâncuși, din toamna acestui an. … Continuă să citești Două expoziții brâncușiene
După anii ’64-’65 ai secolului trecut, într-o perioadă de dezgheț politic și cultural, în mai multe orașe din țară, cu tradiție culturală, au început să apară reviste lunare sau săptămânale, prin care se reînviau vechile periodice interbelice: Ramuri la Craiova, Familia la Oradea, Astra la Brașov, Ateneu la Bacău) ș.a. Revista băcăuană prelua numele și … Continuă să citești „Ateneu” într-un număr aniversar
Pentru cei pasionați de trecutul literar al Siciliei, este bine cunoscut faptul că, între anii 1920-1923, David Herbert Lawrence a ales să locuiască, cu precădere din cauza fragilității sănătății sale, în Taormina, celebra stațiune de pe coasta siciliană de la Marea Ionică, aflată chiar la poalele vulcanului Etna. Casa pe care a închiriat-o de la … Continuă să citești Fantomaticul domn D.H.
Eliade și brăilenii (Studiu de geografie culturală), de Valentin Popa, Muzeul Brăilei „Carol I”, Editura Istros, Brăila, 2018, 320 p. Dincolo de încă sensibilul subiect ce ține de implicarea discipolilor lui Nae Ionescu în militantismul politic specific perioadei interbelice, în tabăra naționalistă, să ne oprim la capitolul Atitudinea lui Mircea Eliade față de ezoterism. În … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 43 / 2019 Din 4 octombrie. Nicolae Manolescu, „60 de ani de poezie 1948 – 2018”: Ideea de generație literară, susținută inițial de Albert Thibaudet în Istoria literaturii franceze din 1937, presupunea că intervalul între două generații este de 30 de ani. Cercetări ulterioare (între care, la noi, un studiu al Mioarei Apolzan) … Continuă să citești Revista revistelor
Anul trecut s-au împlinit 120 de ani de la moartea istoricului Gheorghe I. Brătianu, nefericitul fiu al lui Ionel Brătianu, prilej pentru Fundația Academia Civică de a-l omagia prin retipărirea faimoasei sale lucrări O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Mai mult citată ca bibliografie decât citită, această lucrare, publicată inițial în limba franceză … Continuă să citești Remember, Gheorghe I. Brătianu
O masă, două fotolii, o etajeră, în fața ecranului de la CinemaPRO, doi actori de mare forță: Marius Manole și Șerban Pavlu și un text oglindă, în care orice om care a călcat vreodată în vreun partid politic va avea o senzație de déjà vu. Lupta pentru putere, despre care orice om politic îți poate … Continuă să citești Altfel de scenă politică
Autorul faimosului Portret al lui Dorian Gray este, indiscutabil, o figură majoră a literaturii, prin ineditul și originalitatea scrisului său, la care se adaugă deznodământul tragic al vieții sale, el murind la Paris, în anul 1900, la vârsta de doar 46 de ani. Dar nu numai asta. Cu cinci ani înainte de a se stinge, … Continuă să citești Mormântul lui Oscar Wilde
Poți să scrii oricând – și azi, și mâine, și ieri – precum și oricum – și pe ploaie, și pe vânt, și… cu crengile la pământ! – despre Mirela Trăistaru. Adică, mereu ea constituie un subiect. Din simplul motiv că se află într-o continuă expunere a viziunilor sale. La ea, totul este o expoziție … Continuă să citești Cură vegetaliană
Epica universalis. Filoane interpretative intramilenare, de Geo Vasile, EIKON, București, 2018, 392 pagini. „Stimulator de conștiințe” și de unicități – așa îi pare a fi criticului, traducătorului italienist Geo Vasile profilul (multifațetat) al scriitorului în epoca disoluției globalizate, în care numai erosul mai salvează, când și când, vag sau acut, ceea ce este de salvat. … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 38 / 2019 Din 30 august 2019. Mihai Zamfir – „Întoarcerea la cărți”: Imediat ce Eminescu dispare, în exact același moment, Macedonski devine mare poet; asemenea simetrii în absolut țin mai degrabă de miracol, dar ele există. Cu mici și insignifiante excepții, aproape tot ce scrisese poetul Nopților până spre 1890 nu trecerea … Continuă să citești Revista revistelor
Cele mai multe ediții ale clasicilor noștri, apărute după al Doilea Război Mondial până în 1989 erau cenzurate. Se exercita asupra lor fie o cenzură totală (scriitori interziși, fie scriitori la „fondul secret”), fie o cenzură parțială ( textele erau trunchiate sau, cum se spunea cu un cuvânt textil „croșetate”). Este și cazul lui Alexandru … Continuă să citești Revelația publicistului
O captivantă expoziţie de ceramică, semnată Anca Vintilă Dragu, s-a deschis, exact la mijlocul verii, la Galeria Galateea Contemporary Art. Se numeşte #antropociberneticus. Bizar şi savuros – titlul. Spectaculos şi provocator – conţinutul. Într-o perspectivă subliminală, am asistat la un soi de tentativă de exorcizare a unei dependenţe ambarasante, de care nu vom scăpa decât … Continuă să citești Antropologie hitech
Dacă nu era un truditor într-ale graficii şi, fapt biografic complet irelevant, fiul unei autoare de versuri (trecem peste adâncimile „fiorurilor” ei poetice, atât de specifice vremii… acea vreme care doar pe puţini dintre creatori i-a iertat să nu-i agaţe la cingătoarea ei, ca pe nişte trofee de conştiinţe!), Tudor Banuş ar fi fost, cu … Continuă să citești Ceasornicarul
Știind că nu departe, într-un timp anume, va împlini 70 de ani (ireversabilitatea vremii este implacabilă!), prozatorul Jean Băileșteanu, reprezentant atipic al generației ‚50, din zona Olteniei istorice, a ieșit pe piața de carte, în anul 2017, cu cinci volume de false memorii (I – 516, II – 504 + 493, III – 426 + … Continuă să citești Viața tumultuoasă a unui visător