Dacă te uiți într-un dicționar, preferabil pe hârtie, găsești, dincolo de cea mai tragică poveste antică, de-a fir a păr, o listă a operelor inspirate de ea, de la Eschil, Sofocle, Seneca, și până la Hölderlin (Oedip tiran), Jean Cocteau (Oedip rege, muzică de Igor Stravinski), ca să nu citez decât câteva nume mai cunoscute … Continuă să citești OEDIP, CONTEMPORANUL NOSTRU
Rareori am văzut o piesă a unui autor român în viață care să devină un spectacol-eveniment, atât datorită textului cât, mai ales regizorului și echipei sale. Piesa lui Radu F. Alexandru, Gertrude, o repovestire pe dos a tragediei lui Hamlet, a fost re-creată, la TNB, de regizorul Silviu Purcărete și de echipa sa, din care … Continuă să citești SILVIU PURCĂRETE LA TNB
Exod, Teatrul Național Timișoara, 22 iunie 2023 Într-o Timișoară plină de evenimente culturale, cum spunea Vasile Popovici, spectacolul de la Teatrul Național cu piesa Exod, de Marius Ivaškievičius, în regia lui Oskaras Koršunovas, a fost un eveniment. Sala plină a participat la întâmplările din această piesă, construită pe un model regăsibil și în realitatea românească. … Continuă să citești BROADWAY TRIST
Visul oricărui pasionat sau doar curios privind avangarda culturală românească este să aibă oportunitatea rarisimă de a-i fi, cândva, adunate sub priviri, într-o expoziție necesarmente fabuloasă, operele unor nume binecunoscute de artiști care au înfrumusețat istoria artelor primelor decenii ale secolului trecut până la mijlocul acestuia. Nu se poate să nu vibrezi, atunci când ai … Continuă să citești NEVĂZUTUL BRAUNER
Dorian Galbinski – pentru cartea Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC (Editura Humanitas, 2021) – este câștigătorul primei ediții a Premiului „Romulus Rusan”. „Este poate un clișeu să spun că sunt persoana cea mai surprinsă de onoarea care mi se face astăzi prin acordarea acestui premiu dar e purul adevăr. La fel … Continuă să citești Premiul Romulus Rusan 2021
dante 700 Acum, la 700 de ani de la trecerea Poetului la cele veșnice, mai are oare Dante relevanță pentru prezentul mileniului trei? Adică poate el să mai intereseze eul complex al omului postmodern? Poate el să se potrivească felului nostru de a concepe realitatea, de a ne trăi viața? Putem noi să ne potrivim … Continuă să citești DIVINA COMMEDIA SAU TRIPTICUL ISPĂȘIRII ÎNTRU MÂNTUIRE
A apărut volumul Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților, de Andrei Oișteanu. Adevăruri care pot să nu placă celor care idealizează trecutul. Spicuim câteva exemple de năravuri, unele devenite tradiționale chiar la noi, altele mai internaționale, pe care le analizează autorul acestei cărți remarcabile. „Pe la mijlocul anilor 1900, presa a relatat un … Continuă să citești O istorie a lumii prin năravuri
Corina Anton a realizat, recent, o admirabilă ediție Dante. Divina Comedie povestită pentru copii. Cartea a apărut, în condiții grafice excelente, ilustrată de prestigiosul artist vizual Mihai Coșulețu, la editura Humanitas Junior. În 2021 se împlinesc 700 de ani de la moartea lui Dante. Corina Anton predă literatură italiană medievală și renascentistă la Facultatea de … Continuă să citești FĂRĂ O BEATRICE ȘI FĂRĂ UN VIRGILIU NU PREA AI CUM SĂ INTRI ÎN DANTE
– Dragă Vlad, te știam traducător al unor cărți de beletristică, excelent echivalate, de altfel, în limba noastră cea română, dar apariția acestui prin volum din Eseurile lui Montaigne mi se pare că semnalează un eveniment, care pentru tine este, înțeleg, o victorie, vorba unui prieten de-al nostru comun, împotriva necunoscutului. Cum s-a întâmplat să … Continuă să citești „E drăguț Montaigne, are părțile lui”
Câteodată, însă foarte rar, artistul ajuns la senectutea apreciabilă a vârstei și spiritului – iată, personajul s-a instalat cu augustă nonșalanță în jilțul celor 85 de ani – prezintă o fractură creatoare halucinantă și face un gest neașteptat, absolut surprinzător, ce ne lasă pe toți cu gura căscată. E ca și cum, la un spectacol … Continuă să citești ȘETRAN. POVESTE DE IUBIRE
eminescu – 170 I. Fapte reale, învestitură mitică. Potrivit cronologiei stricte, cel care-l descoperă pe Eminescu este Iacob Negruzzi1. Împrejurările au fost relatate de redactorul responsabil al Convorbirilor literare în Amintiri din Junimea, unde poetului i se rezervă un capitol separat (numai Alecsandri mai beneficiind de un asemenea tratament special). Era, zice memorialistul, „pe … Continuă să citești EMINESCU ȘI JUNIMEA „NOTARU CORESP. ETERNU”, ÎN TREI IPOSTAZE
Eminescu – 170 În istoria poeziei românești există exemple de adversități literare. Unul dintre cele mai cunoscute este cel dintre Macedonski și Eminescu, înfățișat de toți biografii celor doi poeți, îndeosebi de Adrian Marino, autorul documentatei biografii, Viața lui Alexandru Macedonski. Istoricul literar arată că la început existau între cei doi poeți câteva premize ce … Continuă să citești ADVERSITATE SAU RIVALITATE LITERARĂ
Revoluția din decembrie 1989 – a fost sau nu a fost? E just – fie și inspirați de titlul unui film cu multă trecere la public – să ne întrebăm așa ceva, acum, la trei decenii de la acel moment care a produs, în mod cert, o mare ruptură? Indiferent ce mișcări conspirative, influențe, scenarii … Continuă să citești „După 30 de ani – postcomunism și democrație: iluzii, deziluzii”
Academia Suedeză a anunțat oficial în prima decadă a lunii octombrie că scriitorul austriac, dramaturg, prozator, scenarist, regizor, poet și eseist, controversatul Peter Handke, este câștigătorul premiului Nobel pentru literatură pe anul 2019. Esența operei sale a fost astfel rezumată de juriul suedez: „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea … Continuă să citești PETER HANDKE, PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2019
În general, când vorbim de cultura și arta Basarabiei, în memoria noastră afectivă apare chipul unei identități românești, care, în pofida vicisitudinilor timpurilor de restriște, a reușit să păstreze valorile naționale. Și aceasta datorită folclorului, binecunoscut în toată lumea, dar și a meseriilor ce țin de tradiția locului, cum ar fi cioplitul în lemn, țesutul … Continuă să citești PICTORI BASARABENI LA MUZEUL NAȚIONAL COTROCENI
Se știe că premiul literar pe care Nichita Stănescu l-a îndrăgit cel mai mult a fost Cununa de aur a Poeziei, cucerită în cadrul Serilor de poezie de la Struga (Macedonia), unul dintre cele mai longevive și mai prestigioase festivaluri europene de creație poetică. Nichita Stănescu a câștigat acest premiu în anul 1982, iar imaginile, … Continuă să citești CUNUNA DE AUR A POEZIEI PENTRU ANA BLANDIANA
Felul în care în ultimele 2-3 decenii festivalurile de poezie s-au înmulțit în Europa, mai mult, felul în care s-au înmulțit și s-au profesionalizat organizatorii lor, transformând lecturile în evenimente și evenimentele aproape în afaceri poate fi o interesantă temă de studiu sociologic legat de poezie ca formă de supraviețuire, de poezie ca formă de … Continuă să citești Festivalurile de poezie
L A U D A T I O Sunt onorat şi bucuros că pot elogia astăzi, într-un moment festiv, opera poetului Liviu Ioan Stoiciu, figură proeminentă a ceea ce s-a numit, de ani buni, “generaţia ‘80”. Am vorbit şi scris în mai multe rânduri despre cărţile sale, care au atras atenţia prin notele frapante de … Continuă să citești LIVIU IOAN STOICIU – PREMIUL NAȚIONAL „MIHAI EMINESCU”
Cu doisprezece ani mai vârstnică decât România Mare, revista Viața Românească a marcat, marți, 30 octombrie 2018, centenarul unității românilor, cu un simpozion de mare ținută, la care au participat nume grele ale literaturii române postbelice. Sala de Consiliu a Uniunii Scriitorilor i-a cuprins cu greu pe cei veniți să-i vadă și să-i asculte pe … Continuă să citești VIAȚA ROMÂNEASCĂ LA CENTENARUL MARII UNIRI
Pe 17 martie 1917, o schijă a unui obuz îl rănea grav la cap pe Guillaume Apollinaire, aflat în unul din tranșeele care ofereau o protecție iluzorie în fața gurilor de foc ale inamicului. A urmat, se știe, o operație complicată, de reușita căreia poetul n-a avut când să se bucure, deoarece a fost răpus … Continuă să citești Câteva repere
Ideologia poporanistă are urmări pe teren — răscoala din 1907 Revista Viața Românească are o evoluție aparte din start — la un an de la apariția ei la Iași, în martie 1906, ideologia „poporanistă” susținută programatic prin texte politice (la Cronica Internă, prin Constantin Stere, directorul revistei, dezvăluind mizeria în care trăiește țăranul român și … Continuă să citești Începuturile revistei „Viața Românească”, văzute azi
Cu peste un secol de apariţie (de aceea, simpatic ar fi fost ca simpozionul nostru să se intituleze: „România 100 + Viaţa Românească”!) – o apariţie neîntreruptă decât de cele două conflagraţii mondiale, plus de către regimul cripto-comunist din anii ’44-‘46 – publicaţia pe care o omagiem astăzi reprezintă unul dintre marile evenimente de cultură … Continuă să citești VIAŢA ROMÂNEASCĂ – O VIAŢĂ. AŞA CUM A FOST
Există cupluri devenite indestructibile în ochii tuturor, cupluri formate dintr-un scriitor sau critic și revista de care el și-a legat numele. Alături de formulele reprezentate prin Titu Maiorescu și Convorbiri literare, Alexandru Macedonski și Literatorul sau E. Lovinescu și Sburătorul, cea formată din Garabet Ibrăileanu și Viața Românească a intrat de mult în legendă. În … Continuă să citești IBRĂILEANU ȘI „VIAȚA ROMÂNEASCĂ”
În ziua de 5 octombrie 2018, cu o lună înainte de a intra în cel de-al 103-lea an al vieții sale, în cochetul sediu al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, venerabilul filosof Mihai Șora a fost distins cu premiul Cetățeanul European al Anului. Cum celălalt premiu al galei a fost atribuit asociației … Continuă să citești CIVISMUL NORMALITĂȚII