Categorie: cronica traducerilor

Moartea lui Isus, cartea care încheie trilogia alegorică și marele proiect narativ la care J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel și de două ori câștigător al prestigiosului Booker Prize, a lucrat în ultimul deceniu, relatează, după cum cititorul află chiar din titlu, tragicul sfârșit al lui David, neobișnuitul protagonist pe care scriitorul îl impusese încă … Continuă să citești J.M. Coetzee. Despre oameni și cărți

Într-o vineri după-amiază, pe când soarele se rostogolea spre marginea de apus a văii, Sevoianț Anatolia se întinde să moară. La cei cincizeci și opt de ani ai săi, Anatolia e cea mai tânără din Maran, micul sat de munte din Armenia unde se petrec evenimentele (mari și mici) descrise în cartea lui Narine Abgarian, … Continuă să citești Mai presus de toate, speranța

Parfumul este cea mai intensă formă a amintirii. (Jean-Paul Guerlain) Oare cine nu a dorit, măcar o dată, să afle mai multe despre fascinanta lume a parfumurilor? Și cine nu a visat să știe formulele secrete ale marilor parfumieri ai trecutului sau ai prezentului ori să înțeleagă modul în care diferitele arome ne atrag pentru … Continuă să citești Parfumuri, iubiri, amintiri

„Telefonul Vântului nu este un obiectiv turistic. Nu-l căutați pe hartă.” (Laura Imai Messina) I se spune Telefonul Vântului. E o cabină micuță, cu un aparat telefonic vechi, cu receptor și cu disc, amplasată în mijlocul unei grădini de pe Muntele Kujira-yama, în nord-estul Arhipelagului nipon. După tsunami-ul devastator care a lovit coastele Japoniei în … Continuă să citești Laura Imai Messina. Pe aripile vântului

Cunoscut pentru opoziția sa fermă față de regimul comunist, definindu-se singur drept „un anticomunist prin naționalitate”, scriitorul polonez Józef Mackiewicz (1902 – 1985) a călătorit, străbătând lumea în lung și-n lat, încă din primii ani de viață. Căci, născut la Sankt Petersburg, el va ajunge de timpuriu la Vilnius, apoi în Polonia, patria părinților săi, … Continuă să citești Cu Józef Mackiewicz, pe drumurile Istoriei

Într-o bibliotecă ce adăpostește un număr impresionant de volume, acoperind cele mai diverse arii ale cunoașterii, este găsit, în zorii unei zile geroase, un bărbat mort. Imediat, un învățat respectat, care trecuse prin multe la viața lui, este însărcinat cu cercetarea straniului caz și cu elucidarea circumstanțelor în care se produsese neașteptata moarte. Însă, până … Continuă să citești despre manuscrise și biblioteci

„Acum mieunatul pisicii s-a stins. Dormitorul atins de razele lunii.” (Matsuo Bashō) Nana și Satoru pornesc hotărâți la drum, cu dubița argintie a lui Satoru. Și, zile în șir, călătoresc, fac lucruri noi, îi întâlnesc pe câțiva dintre foștii colegi de școală ai lui Satoru, iar Nana vede pentru prima dată marea. În paralel, trecutul … Continuă să citești Despre pisici, dar mai mult despre oameni

Ce e, oare, mai nociv și mai periculos? Să negi Holocaustul, sau să te folosești de ororile sale pentru a dobândi o cu totul nemeritată faimă? Cei care aleg prima variantă întinează memoria victimelor ori rănesc grav, fie și după decenii întregi, supraviețuitorii acelor vremuri întunecate sau pe urmașii lor. Pe când ceilalți, cei care … Continuă să citești Adevărul minciunilor

Cartierele Spaniole nu sunt doar acel loc pitoresc și plin de farmec pe care turiștii ajunși în centrul orașului Napoli vor să-l exploreze și, mai ales, să-l fotografieze, pentru a surprinde și păstra atmosfera unică a străduțelor înguste și a caselor vechi, ori a teraselor pline de gălăgie și de culoare (dar și de rufe … Continuă să citești Lumina din Napoli

„Nu e vorba atât că aș vrea să mor, ci mai degrabă că am obosit să trăiesc.” (Ryūnosuke Akutagawa) S-a spus despre el că este un Edgar Allan Poe al Japoniei, a fost comparat cu maeștrii prozei europene, de la Dostoievski sau Strindberg până la Flaubert sau Henry James, iar el însuși a vorbit despre … Continuă să citești Ryūnosuke Akutagawa. Mai presus de viață, arta

„… populația Gnadentalului a fost trimisă în bloc în RSS Kazahă. În 1941, din Povolgia au fost deportați în total 438.000 de germani sovietici.” (Guzel Iahina, Copiii de pe Volga – Epilog) „Atât romanul meu de debut, Zuleiha deschide ochii, cât și următorul, Copiii de pe Volga, sunt plasate în atmosfera tumultuoasă a Rusiei anilor … Continuă să citești Jakob deschide cartea

Londra, iarna anului 1947. Întregul oraș e acoperit cu zăpadă și pare de-a dreptul paralizat de ger, iar locuitorii se simt, chiar și la doi ani de la încheierea războiului, ca și cum încă ar lupta pe frontul de acasă, fiind siliți să suporte în continuare lipsuri, frigul din case și raționalizarea hranei. Albertine e … Continuă să citești Războaie, iubiri și cărți

2017 O femeie în vârstă, pe nume Signe, navighează cu velierul ei, Albastru, pe apele tumultuoase ale Mării Nordului, ajungând în cele din urmă, după o călătorie anevoioasă, în Franța, la Bordeaux, apoi pe Canal de Garonne, pentru a-l întâlni și înfrunta încă o dată pe Magnus, iubitul ei din tinerețe. 2041 Un tânăr, David, … Continuă să citești NAVIGÂND CĂTRE SPERANȚE

Władysław Szpilman nu a fost scriitor, ci muzician. Cu toate astea, paginile pe care le-a scris despre anii crunți ai celui de-al Doilea Război Mondial, despre lagărele de exterminare și despre situația evreilor polonezi în Europa au devenit una dintre mărturiile cele mai impresionante ale ultimei jumătăți de veac. E drept că la faima mondială … Continuă să citești Despre salvarea prin muzică

Scriitorul rus Nikolai Leskov (1831 – 1895) este unul dintre acei oameni de litere care au fost, pe rând, apreciați, ignorați, uitați, iar apoi redescoperiți. Contemporan ceva mai tânăr al marilor Dostoievski și Tolstoi, având opinii politice care, uneori, au contrariat epoca, acuzat de unii de idealuri exagerat progresiste, iar de alții de preocupări reacționare, … Continuă să citești Nikolai Leskov. Arta povestirii

Publicat în anul 1986, romanul Cine l-a ucis pe Palomino Molero? a părut unora dintre admiratorii lui Mario Vargas Llosa un soi de capitulare deliberată a autorului în fața succesului de librărie pe care îl repurta, în epocă, literatura polițistă, reprezentând, la prima vedere, o scădere valorică în comparație cu marile construcții narative care l-au … Continuă să citești Semnificația unei morți previzibile

Publicat în anul 1981, Războiul sfârșitului lumii, cel de-al șaselea roman al lui Vargas Llosa și cel dintâi în care scriitorul părăsește spațiul cultural peruan ca scenariu ficțional, e și textul cel mai violent al autorului, în ciuda faptului că dictatura lui Leonidas Trujillo din Republica Dominicană, tema pe care o abordează în Sărbătoarea țapului … Continuă să citești Mario Vargas Llosa – texte și intertexte

„Moartea este întotdeauna atât de aproape de noi, să te cutremuri, nu alta!” (Yasunari Kawabata, O mie de cocori) Scrierile lui Yukio Mishima (1925-1970) au avut adesea parte de interpretări eronate sau unilaterale, atât în Japonia, cât şi în Occident. Pe de o parte, pentru că în anii ‘60, când faima de prozator a autorului … Continuă să citești Jocul vieții, al morții și al măștilor

Cunoscute publicului cititor în multe variante (pentru copii, pentru adolescenţi sau pentru specialiştii în problemele Orientului etc.), cele O mie şi una de nopţi reprezintă, după cum s-a spus nu o dată, cele mai citite texte, după Biblie şi opera lui Shakespeare, cu toate că, paradoxal, în lumea arabă receptarea de care povestirile acestea au … Continuă să citești Călătorii, povești, inițieri

„Totuși, aici sunt rădăcinile visului meu. Aceasta e lumina aspră pe care o iubim.” (Pablo Neruda, „Întoarcere” – Călătorii pe mare și întoarceri) În vara lui 1936, după ce Federico García Lorca e asasinat la Granada și Madridul e bombardat, Pablo Neruda, poetul chilian aflat în Spania în calitate de consul (înlocuind-o pe Gabriela Mistral, … Continuă să citești Călătorii, exil și libertate

Atunci când vine vorba despre romanul israelian contemporan, cititorul este, în general, tentat să se gândească fie la experimentele narative sau la construcţia epică stratificată, prezente în multe din paginile lui Amos Oz, considerat reprezentantul prin excelenţă al prozei din această parte a lumii, fie la acele aspecte şi probleme abordate mai cu seamă în … Continuă să citești IUBIRE ȘI OBSESIE

Născut la Veneţia, în anul 1725, Giacomo Casanova, trăind suficient de multă vreme în orașul atât de celebru pentru marele său Carnaval, nu are nevoie să afle de la alţii că lumea e un teatru, iar oamenii – purtători de măşti ce încearcă să-şi joace cât mai bine rolurile, propria lui existenţă dându-i această lecţie … Continuă să citești FASCINAȚIA SEDUCȚIEI

Roberto Bolaño abordează, în romanul său publicat în anul 1998, Detectivii sălbatici, marea temă a călătoriei, cu scopul declarat de a exprima esența personajelor sale, dar și a lumii în care trăiesc acestea. Desigur, fiind vorba despre un scriitor ale cărui creații sunt prin excelență experimentale, călătoria nu rămâne niciodată la stadiul de deplasare în … Continuă să citești Călătorii în literatură și drumuri către sine

„Într-un anume sens, scrisul şi literatura în ansamblu sunt întotdeauna dialogice, deoarece implică aducerea în prin plan a tuturor vocilor – şi contravocilor – pe care scriitorul le poartă în sine, precum şi stabilirea unui nou raport de forţe între acestea. Ţine de seriozitatea fiecărui scriitor să evoce sau să invoce aceste voci diferite, adică … Continuă să citești J.M. COETZEE – LITERATURĂ, REALITATE, VIOLENȚĂ