Categorie: cronica traducerilor

Unele dintre evenimentele povestite aici sunt reale. Toate personajele sunt imaginare. Jorge Ibargüengoitia   Mexicanul Jorge Ibargüengoitia este unul dintre acei scriitori ai secolului XX care au fost multă vreme insuficient înțeleși, câtă vreme opera sa poate fi interpretată în mod adecvat doar atunci când este plasată într-un context estetic mai larg. Prezență aparte în … Continuă să citești PROZA LUI JORGE IBARGÜENGOITIA. IPOTEZE DE LECTURĂ

„Scriitorul cel mai subtil și mai elegant al timpului său. Și, probabil, ceva rar: un om bun.” (Mario Vargas Llosa, Casa jucăriilor) Când a apărut, în 1982, excelentul volum editat de Willis Barnstone, intitulat Borges at Eighty (Indiana University Press, ediția în limba română numindu-se Borges despre Borges, Editura Dacia, 1990), care includea o serie … Continuă să citești BORGES DESPRE BORGES. VARGAS LLOSA DESPRE BORGES

Un bărbat ajuns la o vârstă foarte înaintată merge, împreună cu un prieten, la un protest împotriva închiderii cinematografelor. Și află (ei, da, deși cinematografele se închid, mai sunt, totuși, și vești bune!…) că s-a mai deschis o librărie, acum fiind patru în total la Madrid, orașul unde se petrece totul, mai multe decât în … Continuă să citești RĂTĂCIND PE STRĂZILE ORAȘULUI…

„…culori diferite, perfecte în aceeași măsură, care vor apărea excelente dacă sunt privite în îmbinarea cu propria culoare complementară…” (Leonardo da Vinci)   Pentru Mio, nu există pur și simplu negru, portocaliu sau verde. Ci tonalitatea adâncă a întunericului de la miezul nopții, strălucirea ostenită a soarelui de la șase după-amiaza, nuanța vie și proaspătă … Continuă să citești LAURA IMAI MESSINA. CULORILE SENTIMENTELOR

„Cum îmi folosisem libertatea până atunci? Mă străduisem să-i mulțumesc pe alții. Acum venise vremea să mă mulțumesc pe mine însămi.” (Lorenza Pieri, O insulă mai mică) În vara anului 1976, pe mica insulă Giglio, situată în apropiere de coasta Toscanei, sosesc doi vizitatori neobișnuiți și care nu vor fi deloc bine primiți de locuitori. … Continuă să citești INSULE ȘI AMINTIRI

Unul dintre cele mai cunoscute episoade care au urmat Războiului Troian este cel care prezintă soarta lui Agamemnon. Acesta, ajuns acasă victorios după zece ani de lupte, va fi ucis de soția sa, Clitemnestra, și de Egist, amantul acesteia, urmând ca mai târziu fapta să fie răzbunată de către Electra și Oreste, copiii lui Agamemnon. … Continuă să citești FASCINAȚIA MITOLOGIEI

Probabil că puțini sunt cei care mai știu ce a însemnat înspăimântătorul „viscol al copiilor” (numit și „al școlarilor”), care a lovit pe neașteptate Marile Câmpii (afectând mai cu seamă Statul Nebraska și regiunea sudică a Teritoriului Dakota) în ianuarie 1888. Chiar și în Statele Unite ale Americii, fenomenul pare mai degrabă uitat, ignorat ori … Continuă să citești DESPRE EROISM ȘI ADEVĂR, ALTFEL

Criticul american Malcolm Cowly definea proza lui Thomas Mann drept o structură complexă care e dusă, pe alocuri, până dincolo de limite, iar Mann însuși, se știe, punea mare preț pe arta sa narativă atentă la detalii (atât de atentă, încât, treptat, cititorii au început să se simtă intimidați de construcțiile sale de largă respirație … Continuă să citești MAGICIANUL ȘI LITERATURA

În anul 1869, un cetăţean de vârstă mijlocie, folosind un paşaport fals, soseşte de la Dresda la Sankt Petersburg, în încercarea de a elucida circumstanţele cu totul neclare în care se produsese moartea fiului său vitreg, Pavel Isaev. Îndurerat şi plin de vinovăţii pe care chiar şi el ezită să le exprime până la capăt, … Continuă să citești J.M. COETZEE. MEREU, LITERATURA…

Figură marcantă a culturii europene din prima jumătate a secolului XX, filosof, eseist, traducător (cel care a transpus remarcabil în limba germană creații ale lui Balzac, Baudelaire ori Marcel Proust), Walter Benjamin (1892-1940) încă reprezintă o provocare și o problemă deschisă pentru cei care încearcă să-l definească, depășind orice simplificare rezumativă, iar opera sa situându-se … Continuă să citești CĂLĂTOR PE DRUMURILE EXILULUI

Cititorul de romane contemporane, deja obişnuit cu mai mult sau mai puţin clasicele relatări din literatura occidentală ale relaţiilor tensionate dintre părinţi şi copii, puse adesea pe seama diferenţei (prăpastiei?) dintre generaţii, nu ar trebui să fie (prea) şocat de povestea vieţii a două femei, mamă şi fiică, având mai mereu opinii diferite cu privire … Continuă să citești SAWAKO ARIYOSHI. IUBIRE, SINGURĂTATE, ARTĂ

Ce trebuie să faci ca să afli marile adevăruri ale trecutului? Care e prețul lor? Și cine sunt cei care ar fi trebuit să rostească aceste adevăruri cu ani în urmă? Întrebări delicate, desigur, al căror răspuns e cu atât mai dificil, cu cât aceste adevăruri nu vizează doar trecutul unei familii, ci al unei … Continuă să citești ADEVĂRURILE TRECUTULUI

„…în timp ce călcam precaut pe holul acesta alb, m-am gândit, bineînțeles, o nenorocire nu vine niciodată singură, dar fericirea?…” (Geneviève Damas) Anita Beauthier este fericită. Locuiește la Lyon, într-o casă mare și superbă, înconjurată de o grădină plină de flori, are un soț care o iubește (și care, pe deasupra, lucrează la o bancă, … Continuă să citești (Ne)fericirea noastră cea de toate zilele…

„În momentul în care te îndoiești că poți zbura, încetezi și să mai fii în stare s-o faci.” (J.M. Barrie, Peter Pan) „La doisprezece ani am devenit prietenul unui supererou. […] Avea douăzeci și cinci de ani, locuia în blocul meu și umbla cu o ciudată mașină decapotabilă verde, cu o agendă și un pix. … Continuă să citești SFÂRȘITUL COPILĂRIEI

Considerat în Franța, imediat după apariție, „un roman extraordinar”, „o împletire remarcabilă de realitate și ficțiune” sau chiar „cel mai bun roman de debut după Binevoitoarele lui Jonathan Littell”, Magul de la Kremlin (Le Mage du Kremlin) de Giuliano da Empoli a devenit nu doar un best-seller (s-a vândut rapid în Hexagon în peste patru … Continuă să citești Fascinația puterii. La Kremlin

„Nimeni nu poate șterge poveștile!” (Yōko Ogawa, Poliția Memoriei) „Prima dintre îndatoririle Poliției Memoriei era să se asigure că disparițiile decurg ca la carte.” Iar pe o insulă al cărei nume nu este dezvăluit, diverse lucruri încep să dispară: panglicile, clopoțeii, pălăriile, hărțile, timbrele, parfumurile, păsările, fotografiile sau trandafirii. Desigur, Poliția Memoriei veghează ca toate … Continuă să citești În lumea uitării

Casa Olandeză nu se află la Amsterdam sau la Delft, ci în Elkins Park, Philadelphia. Și nu a fost construită acum vreo jumătate de veac, așa cum denumirea sa ar putea da senzația, ci în anul 1922. E drept, inițiativa ridicării sale a aparținut unei familii de olandezi, soții Van Hoebeek, îmbogățiți de pe urma … Continuă să citești Pe drumurile memoriei

Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a relațiilor interumane, scriitoarea norvegiană Maja Lunde propune cititorilor, prin cel mai recent roman al său, Ultimii cai din stepă, nu doar o impresionantă istorie a încercărilor cercetătorilor de a înțelege mai bine o specie aparte … Continuă să citești DESPRE OAMENI ȘI CAI

Considerat un extraordinar roman al maturizării și un text care reușește să mențină de la un capăt la celălalt o tensiune narativă uluitoare și de-a dreptul dureroasă, Vis de primăvară de Teru Miyamoto surprinde, șochează și cucerește încă de la primele pagini. Mai ales pe cititorul occidental, poate mai puțin obișnuit cu o asemenea abordare, … Continuă să citești Captivități și eliberări

În anul 2007, când Arhivele Naționale Britanice au declasificat o serie de documente secrete, opinia publică din Anglia (și nu numai) a aflat ce a însemnat Operațiunea Columba (Source Columba), numele de cod al unui incredibil plan pus la cale de Serviciile Secrete în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul acesteia, mii de … Continuă să citești Micii eroi ai marilor războaie

S-a născut în 1914, la Vilnius, într-o familie evreiască, și a crescut la Varșovia, primind aici și botezul catolic. Stabilit ulterior în Franța, a studiat Dreptul și și-a exersat uimitoarele calități lingvistice, vorbind fluent șase limbi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost pilot în Forțele Aeriene Franceze Libere, membru marcant al Rezistenței, … Continuă să citești Marile lecții ale trecutului

„La mélancolie est un mode de résistance…” (Akira Mizubayashi) În domeniul muzical, inima denumește bețișorul de lemn fixat între pod și tabla de rezonanță la instrumentele de arcuș. Este, altfel spus, sufletul unui instrument cu coarde, asigurând calitatea, propagarea și uniformitatea vibrațiilor. Pornind de la acest amănunt, scriitorul Akira Mizubayashi construiește, în romanul său semnificativ … Continuă să citești Akira Mizubayashi. Muzica unei vieți

„Cât de ciudată era țara în care trăiam! Fiecare familie avea câte o taină, o poveste a ei!” Aceasta e concluzia amară la care ajunge Maya Duran, protagonista romanului lui Zülfü Livaneli, Serenadă pentru Nadia. Sau, mai exact spus, una dintre concluziile pe care le desprinde ea, la capătul unei neașteptate călătorii pe care o … Continuă să citești Zülfü Livaneli. Istorii (și) secrete

Născută în 1961, la Barcelona, Clara Usón este una dintre vocile cele mai reprezentative ale prozei spaniole contemporane, romanele sale (de la Noches de San Juan – 1998, Primer vuelo – 2001 sau El viaje de las palabras – 2005 și până la Corazón de napalm – 2009 sau La hija del Este – 2012) … Continuă să citești Clara Usón. În căutarea adevărului