eseu
Radu Cernătescu
Articol publicat în ediția
4/2018
Aurul filosofal şi circulaţia banilor lichizi Începând cu articolele de tinereţe din Neue Rheinische Zeitung şi până la postuma Ludwig Feuerbach şi sfârşitul filosofiei clasice germane (1888), o curioasă apetenţă pentru termenii alchimiei grevează mult trâmbiţata seriozitate ştiinţifică a autorului lui Das Kapital. Sintagme precum „piatra filozofală”, „elixirul vieţii”, „retortă”, „alchimie”, au devenit graţioase ridicări … Continuă să citești Karl Marx şi piatra filosofală
poeți în timpul intermediar
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
4/2018
„Întemeiată pe critică, modernitatea îți secretă în mod natural autocritica. Poezia a fost una dintre manifestările cele mai vii, cele mai energice, ale acestui demers. Critica venind din partea poeziei nu a fost nici rațională, nici filozofică; ea a fost pasională, făcută în numele unor realități ignorate sau refuzate de timpurile moderne. Poezia a rezistat … Continuă să citești Despre justificarea existenței poeziei, cu Ingeborg Bachmann
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
4/2018
Mi s-a întâmplat de câteva ori să fiu sunat ori apelat pe rețelele de socializare de câțiva amici sau cunoscuți care, politicos, mă întreabă, înainte de toate: Ce mai faci? Le spun că citesc ceva… Aaa, deci astăzi nu lucrezi? Ghicesc în spatele replicii, o alta: uite, aș citi și eu, dar vezi, n-am timp… … Continuă să citești Utilitarismul. Ipocriziile școlii românești
comentarii critice
Marian Victor Buciu
Articol publicat în ediția
4/2018
Ante scriptum În studiul despre Mihai Zamfir (Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, II, Polirom, 2017), susțin că, I., e o istorie neobișnuită a literaturii române, prin următoarele aspecte, adunate toate în jurul metodei: 1. Timpul deopotrivă restrâns și extins. 2. E scrisă din perspectivă post-comunistă, depășește interbelicul într-o schiță a literaturii din comunism … Continuă să citești Recurs metodic
comentarii critice
Ştefan Ion Ghilimescu
Articol publicat în ediția
4/2018
Cunoscut generaţiilor de umanişti de astăzi mai mult probabil datorită studiilor, Vieţii… şi bibliografiei Caragiale (dar, sigur, vor fi încă destui care preţuiesc pe merit şi culegerile de articole şi cercetări Eminesciana şi Argheziana – cu excelenta Introducere în poezia lui Tudor Arghezi), la 115 ani de la naştere, împliniţi anul trecut, şi deja 30 … Continuă să citești CRITICĂ ȘI FILOLOGIE LA ȘERBAN CIOCULESCU
reveniri
IOAN GROȘAN
Articol publicat în ediția
4/2018
Una din cele mai uzitate sintagme imediat după 1989, mai ales în lumea intelectualilor, a fost „rezistența prin cultură”. Asta, poate, și pentru că ea era una acoperitor-justificativă, căci noi, cu două-trei excepții (Paul Goma, Mircea Dinescu, Doina Cornea) n-am prea avut în țară dizidenți și/sau opozanți cunoscuți față de național-ceaușism. Marea majoritate a oamenilor … Continuă să citești „CALPUZANII” – REZISTENȚA PRIN LECTURĂ
proză
MARIAN ILEA
Articol publicat în ediția
4/2018
Mie mi se părea că trăiesc într-un oraş pustiu, mort, cu doamne şi domni în vîrstă care, dimineaţa, stăteau la coadă la ghişeul băncii şi, cînd le venea rîndul, întrebau dacă au sosit şi pentru ei ceva bani din Spania, Italia, Germania, Franţa, de la copiii plecaţi la muncă. De cînd mă ştiu aşa e … Continuă să citești TĂRÎMUL RÎMELOR
proză
TRAIAN DOBRINESCU
Articol publicat în ediția
4/2018
Drumul este o bănuială fără repere, pierdută în imensitatea zăpezii timpurii, până aproape de Tecuci, când albul începe să alterneze cu griul asfaltului. Și gerul se înmoaie, urcă ușor spre zero grade, iar la Bârlad, unde nimic nu amintea de vifornița prin care trecusem, bordul mașinii arată un grad peste zero. Trec din iarnă într-o … Continuă să citești Cinci vagoane de cuie și recepționera Zoica
remember
ION BUZAȘI
Articol publicat în ediția
4/2018
La împlinirea a optzeci de ani de la stingerea din viață a lui Pavel Dan și la o sută zece ani de la nașterea prozatorului Câmpiei Transilvane, Aurel Podaru publică o ediție jubiliară: Ursita. Autorul ediției este un admirator al lui Pavel Dan, scriitorul care a dat nuvelisticii românești câteva capodopere. Când Cornel Regman a … Continuă să citești PAVEL DAN ÎNTR-O EDIȚIE JUBILIARĂ*
poeme
Radu Cange
Articol publicat în ediția
4/2018
Aproape Seară, aproape seară; O umbră de lumină îmi desenează picioarele, timide, fiind ele ca două corăbioare neîndrăznind să se arunce în marea de întuneric, în întunericul ce mă pândește; mă pândește, dar scap și de această dată, făcând o piruetă de abil dansator. Despre o zi E-adevărat cerul s-a oglindit în apă și, deodată, … Continuă să citești poeme
istorie
Octavian Onea
Articol publicat în ediția
4/2018
Am o veche simpatie pentru Doamna Tia Şerbănescu. Bref. Iată de ce, întâmplându-mă la Târgul Gaudeamus la lansarea unei cărţi a Dumneaei, m’am aşezat la coada lungă, aşteptând cu pacienţă să prind un autograf. Am citit-o la sfârşitul anului şi, prins de febra lecturii, cât pe ce să pierd Anul Nou. Trântind uşa. Titlul cărţii. … Continuă să citești Critica restaurării Castelului Iulia Hasdeu într-o carte de Tia Şerbănescu
cronica literară
CHRISTIAN CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
4/2018
George Banu este, poate, cel mai elegant dintre eseiștii noștri de azi. Fără nimic prețios în stil, doar aparent simplu, plutind cu grație (nu este acesta prima calitate enunțată la noi a unui eseu?) peste dificultățile oricărei teme, doar părând că te-a convocat la o șuetă, el te provoacă în fiecare carte să privești în … Continuă să citești GEOGRAFIA MELANCOLIEI
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
4/2018
O neașteptată cercetare ne-o oferă Aurel Sasu, cu o banderolă funebră. Obiectul său: sfîrșitul vieții scriitorilor noștri. E cu putință ca imboldul lucrării să fi fost dat de existența unei similare cărți franțuzești, semnată de Isabelle Bricard, Dictionnaire de la mort de grands hommes, apărută în 1995, tradusă de Adriana Liciu și Sorina Urdoi, sub … Continuă să citești Despre moartea scriitorilor
cronica literară
ANDREI IONESCU
Articol publicat în ediția
4/2018
În precuvântarea la textele risipite generos în diverse publicații literare și adunate în volumele intitulate Prins în lumea cuvintelor (1 și 2) și Starea de lectură (1 și 2) poetul și eseistul Florin Dochia își declară în mod răspicat și din capul locului credința în solidaritatea, dacă nu chiar identitatea de factură a reflecțiilor sale … Continuă să citești Cioran și Kafka într-o nouă lectură
cronica literară
IRINA PETRAȘ
Articol publicat în ediția
4/2018
Cu această întrebare se deschide cartea Sandei Cordoş despre Ion Vinea (Ion Vinea. Un scriitor între lumi şi istorii, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 306 pagini). Am citit atent, dar şi oarecum intrigată argumentele autoarei. Mirarea era şi a mea. Când, în deceniul şapte, îmi pregăteam teza de doctorat … Continuă să citești De ce Ion Vinea?
cronica literară
Constantin Trandafir
Articol publicat în ediția
4/2018
Scriitorul Radu Ulmeanu este înainte de toate poet, apoi jurnalist şi romancier. Îl cunoaştem şi ca director al editurii Pleiade şi ca director general al revistei Acolada. Din recentul roman autobiografic, Siberii, se pot afla lucruri pe care nu le-ar fi dat pe faţă figura lui mai mult cumpănită, felul cordial de a fi şi, … Continuă să citești Un roman autobiografic
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
4/2018
La prima vedere, o carte precum Lumea ca literatură. Alte amintiri, de Ioan Groșan se încadrează cu lejeritate în categoria volumelor de „amintiri cu scriitori” care în ultimii ani ai regimului comunist îi aduseseră unui autor nu foarte charismatic, precum Mircea Micu, o bruscă și poate neașteptată popularitate în rândurile cititorilor. Într-o vreme în care … Continuă să citești QUE RESTE-T-IL DE TOUT CELA?
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
4/2018
În anul 2015, Editura Hogarth a demarat fascinantul și îndrăznețul Proiect Shakespeare (dar, în paranteză fie spus, o inițiativă deloc lipsită de riscuri!), constând în re-scrierea și recontextualizarea marilor piese de teatru ale Bardului din Avon. Primele volume publicate, apărute rapid și la noi, grație inspiratei inițiative a Editurii Humanitas Fiction (sub coordonarea Denisei Comănescu), … Continuă să citești FURTUNA RĂZBUNĂRII. SAU DESPRE LUMEA CA TEATRU
cronica ideilor
Nicoleta Dabija
Articol publicat în ediția
4/2018
Nu mă întrebați, căci nici singură nu pricep, de ce am cumpărat mai întâi, de ce am citit apoi, și de ce vreau să scriu acum despre cartea unui preot care interpretează povestea biblică a Fiului Risipitor pornind de la un tablou de Rembrandt1. Singurul argument care îmi trece prin minte pentru prima etapă a … Continuă să citești O altă întoarcere a Fiului Risipitor
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
4/2018
Napoleon Tiron / Ch. Paraschiv Câteodată, forțat de împrejurările atât de insolite ale acestor vremuri greu nu numai de descris, dar și de trăit (și ca o posibilă premoniție a limbajului codat pregătit de viitorul nesigur al libertății!), cronicart-ul se lasă ispitit și îmbiat de nemărginirea câmpurilor semantice, prin asocieri lexicale inedite. Drept urmare, inventează … Continuă să citești INOCENȚA DESTOINICĂ
cronica filmului
CĂLIN STĂNCULESCU
Articol publicat în ediția
4/2018
În urmă cu un an, la 9 februarie 2017, inima marelui cineast Radu Gabrea înceta să bată, lăsând în urmă proiecte neterminate, festivaluri neîncepute, mărturii inedite despre filmul românesc. Radu Gabrea este regizorul care a părăsit țara în momentul în care a conștientizat imposibilitatea de a mai face film în România, unde Nicolae Ceaușescu cenzura … Continuă să citești Un an fără Radu Gabrea
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
4/2018
Un nou spectacol la nu mai puțin noul Teatru al Dramaturgilor Români de la Muzeul Național al Literaturii Române. De data aceasta o piesă de Ion Băieșu, un autor cunoscut la vremea sa mai ales pentru proza (sa) umoristică și satirică, pentru piesele (sale) de teatru, dar mai ales pentru romanul (său) Balanța, ecranizat de … Continuă să citești ION BĂIEȘU NU ERA, TOTUȘI, ÎN SALĂ
miscellanea
Tudorel Urian
Articol publicat în ediția
4/2018
A devenit un laitmotiv să se deplângă la noi, de multe ori cu lacrimi de crocodil, absența unui muzeu al comunismului. Din ignoranță sau cu rea credință este trecut cu vederea impresionantul bastion pentru neuitarea victimelor comunismului, realizat la Sighet de inimoșii Ana Blandiana și Romulus Rusan. În pofida vicisitudinii vremurilor și uneori a ostilității … Continuă să citești Memorialul Sighet, marcă a patrimoniului european
miscellanea
Tudorel Urian
Articol publicat în ediția
4/2018
Sobrul săptămânal francez Le Point și-a șocat cititorii dedicând o copertă și un amplu dosar apariției primului volum al memoriilor sulfurosului politician de extremă dreaptă Jean-Marie Le Pen, Fils de la nation. Cartea este anunțată încă de pe acum ca unul dintre marile evenimente editoriale ale anului 2018 în Franța, chiar dacă suntem abia la … Continuă să citești Brasillach, executat din greșeală?
