inedit
Articol publicat în ediția
11-12/2018
ȘTEFAN BĂNULESCU în dialog cu MIHAELA GUGA Un document al reabilitării Dialogul următor, intitulat simplu „Un interviu nepublicat”, s-a păstrat în două exemplare, unul conținând 16, celălalt 33 de pagini, dactilografiate în toamna lui 1981 de Mihaela Guga (1943-1999), ambele cu corecturile manuscrise ale lui Ștefan Bănulescu. La data realizării interviului, cei doi erau căsătoriți … Continuă să citești „SĂ-ȚI APERI VOCAȚIA, VOCAȚIA TA ȘI, DACĂ POȚI, ȘI PE A ALTORA”
ancheta VR
Articol publicat în ediția
11-12/2018
E un poncif aproape strident să spui că, dintotdeauna, soarta artistului a fost ingrată. Și că, în general, el a dus o viață necăjită, încărcată de lipsuri și privațiuni, zbătându-se în cea mai cruntă sărăcie, departe de orice ipoteză de opulență și belșug. De la poetul maudit și aventurier, până la pictorul errant și bolnav … Continuă să citești ARTISTUL LA GALERIE
dialog VR
LUCIAN BOIA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Dialog realizat de Cristian Pătrășconiu. Cristian Pătrășconiu: De ce, Domnule Lucian Boia, e mai bună, mai adecvată raportarea la Dacia? Raportarea celor care caută rădăcini pentru istorice pentru Marea Unire. Romanii, Imperiul Roman nu erau ei, oare, o referință cel puțin la fel de onorabilă? Lucian Boia: Punctele de vedere în istoriografia românească au fost … Continuă să citești Marea Unire este cea mai de seamă înfăptuire a românilor
eveniment
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
În ziua de 5 octombrie 2018, cu o lună înainte de a intra în cel de-al 103-lea an al vieții sale, în cochetul sediu al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, venerabilul filosof Mihai Șora a fost distins cu premiul Cetățeanul European al Anului. Cum celălalt premiu al galei a fost atribuit asociației … Continuă să citești CIVISMUL NORMALITĂȚII
eseu
Mihai Zamfir
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Entități primordiale, specifice condiției noastre, al căror nume îl pronunțăm de zeci de ori, la care facem aluzie de sute de ori, se cer din cînd în cînd examinate cu atenție: Miracolul, cu majusculă, ar fi una dintre ele. Definirea lor relevă în egală măsură filozofia, istoria, etica, sociologia și chiar estetica – înțeleasă în … Continuă să citești DESPRE MIRACOL
eseu
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Mircea Eliade vorbeşte într-un text din Fragmentarium, intitulat Sfat celui care merge la război, despre „o scrisoare din 28 iunie 1854”, în care Alexandru Hasdeu îl „sfătuia pe fiul sau, Tadeu Petriceicu Hasdeu, cum să se poarte în război. Tânărul Tadeu (care nu-și schimbase încă numele în Bogdan) intrase de curând în armata rusească şi … Continuă să citești TOLSTOI ȘI HASDEU, CAMARAZI DE ARME
eseu
VICTOR IVANOVICI
Articol publicat în ediția
11-12/2018
(pe marginea Cântării Spiritualicești a Sfântului Ioan al Crucii) În istoria culturii şi civilizaţiei există momente când cititorul, acel suffisant lecteur cu care se identifica Montaigne, constată cu surpriză și neplăcere că, pentru întregi categorii de texte din trecut, el nu mai e defel „suficient”, ca şi cum mesajele şi mai ales sensurile acestora ar … Continuă să citești CONSIDERAȚII PARA-TRADUCTOLOGICE
eseu
Mihai VORNICU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Prin Mihai Eminescu, poezia ruinelor atinge şi la noi treapta estetică cea mai de sus. Dar în cazul marilor creatori studiul motivelor se aplică diferit, căci depistarea mecanică a izvoarelor nu satisface: substanţa adîncă a poeziei scapă analizei tematice. Nu trebuie înţeles că la Eminescu nu s-ar putea recunoaşte elementele fixe, consacrate de lunga istorie … Continuă să citești EMINESCU ŞI TEMA RUINELOR
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Pe măsură ce o literatură națională acumulează scriitori, idei, cărți, se impune inevitabil și necesitatea selecției. Ce anume păstrăm în canonul nostru, care sunt numele și textele care ocupă spațiul interior al cititorului și, mai ales, după ce criterii ar trebui să operăm delicatul proces de selecție? Două probleme distincte apar aici: programele școlare și … Continuă să citești Canonul, programele școlare și corabia lui Tezeu
in memoriam
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Duminică, 6 octombrie 2018, în vreme ce toată lumea era prinsă în febra ultimelor ore ale referendumului pentru modificarea Constituției, a căzut vestea dispariției profesorului Paul Cornea. Avea 94 de ani și era unul dintre acei savanți discreți, cu apariții rarisime în spațiul public (cel puțin în anii din urmă), dar al cărui cuvânt avea … Continuă să citești DISCREȚIA ERUDIȚIEI
poeți în timpul intermediar
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Zéno Bianu, născut la Paris în 1950 din mamă franceză și tată refugiat politic român, urmaș al marelui cărturar transilvan Ioan Bianu, a debutat ca poet în 1971, cu Manifeste électrique aux paupières de jupes (Manifest electric cu pleoape de fuste), scris împreună cu Michel Bulteau, Mathieu Messagier și Gilles Mézière (dintre care primii doi … Continuă să citești Zéno Bianu sau dorința de infinit (I)
poeme
ION COCORA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
* Mă amăgesc sunt viu îmi zic am ajuns acolo unde nu se ajunge decât mort nu am mai ieșit de o săptămână din casă ce să mă fac gândacii roșii izgoniți din bucătărie au ruginit de mult pe cheia din broasca ușii e atât de groasă rugina pe ei că niciunul nu-și mai aduce … Continuă să citești MĂȘTILE FRIGULUI
proză
Nicu Ilie
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Despre Sfântul din Pod (care în Constanța a fost ținut în mansardă de nevasta unui avocat care îl întâlnise rugându-se în biserica din cartier și îl considera puțin retardat) (Genul: eboșă) (Anul: 1932. Locul: Constanţa) Apus de soare peste un bloc proaspăt, interbelic. Trei etaje, socotind şi mansarda. Ultima rază, adresată exclusiv mansardei. Interior sărac … Continuă să citești Cicatrici pentru Sfântul Anton
proză
FLORIN GEORGE MOLDOVAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
1 E sâmbătă seara. E încă zăpușeală. Înserarea n-a reușit să potolească aerul fierbinte ce izvorăște încă din betoanele încinse. La Vecernie, ca de obicei, sâmbăta, va participa și arhiereul. De aceea, catedrala arhiepiscopală e plină ochi. O atmosferă vibrantă și mistică, deopotrivă. Diaconii au aprins cădelnițele, se cunoaște asta după mireasma fină ce împânzește … Continuă să citești BOBO
poeme
HORIA GÂRBEA
Articol publicat în ediția
11-12/2018
ZIUA ÎN CARE VIN PEȘTII aveam aproape zece ani era iulie voiam să văd un film despre vestul sălbatic toți prietenii îmi povestiseră că era grozav și oricum îmi plăceau foarte mult asemenea filme erau pline de cai de arme de alte lucruri pe care nu le mai găseai decît acolo în filmele acelea toți … Continuă să citești Poeme
istorie literară
Articol publicat în ediția
11-12/2018Mircea Popa
Cercetarea începuturilor romanului românesc a fost la modă prin deceniile 6 și 7 ale secolului trecut. Tonul l-a dat Teodor Vârgolici cu lucrarea Începuturile romanului românesc din 1863, urmat de Mihai Barbu cu Romanul de mistere în literatura română ( 1981). Mai ales după ce Paul Cornea l-a identificat în S. Andronic, traducătorul lui Radu … Continuă să citești Un roman românesc necunoscut din 1856
aniversare
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
De jumătate de secol, în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, orașul Onești devine capitala spiritului critic, sub umbra tutelară a „divinului”, G. Călinescu. A fost visul de tinerețe al unui profesor local, Constantin Th. Ciobanu, firav și auster, ca un călugăr benedictin, care însă, cu tenacitate, diplomație, politețe, perseverență, atenție la detalii a reușit … Continuă să citești „ZILELE CULTURII CĂLINESCIENE”, LA 50 DE ANI
istorie literară
ȘTEFAN ION GHILIMESCU
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Sub mantaua lui Alexandre Dumas sau cele douăsprezece nume ale Contesei Dash constituie unul dintre capitolele cele mai demne de interes din foarte documentata şi eclatanta lucrare a biografului şi istoricului literar Claude Schopp, apărută în 2014: Les Romancieres sentimentales. Alături de romanul Le nain de diable (Piticul diavolului), descoperit în această vară într-un anticariat … Continuă să citești CONTESA DASH ȘI SCRIITORII ROMÂNI
lecturi fidele
ION BUZAȘI
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Aflat într-un amar surghiun la Roma, Inochentie Micu Klein (1692-1768), primul mare episcop al românilor, simțindu-și apropiatul sfârșit, își exprima testamentar dorința de a fi îngropat în pământul patriei, în Catedrala Blajului, la a cărei temelie a pus prima piatră, exprimându-și convingerea că nu „poți învia cu adevărat decât în pământul patriei tale” și îi … Continuă să citești CĂRȚILE UNIRII. PORNIND DE LA INOCHENTIE MICU KLEIN*
reconsiderări
CHRISTIAN CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
11-12/2018
De ce își asumă Nichita, frenetic, rolul posedatului de daimon? Nu este o chestiune de cabotinism poetic, cum a fost uneori văzută. Este un fel de a face vizibil altfel trupul, de a găsi sensul temporal al cărnii muritoare, de a trăi poetic revelația corpului. „Vină peste noi din nou lumină” este o rugăciune. Iar … Continuă să citești ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA LUI A (IV)
comentarii critice
MIRCEA MOȚ
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Așteptăm cu toții ziua de luni. Dar această Duminică nu se va sfârși niciodată. (Kafka) În contextul prozei scurte a lui Ion Luca Caragiale, Repausul dominical rămâne o narațiune exemplară pentru condiția omului caragialian și nu este deloc întâmplător faptul că un eseist profund ca Ion Vartic îi recunoaște acestui text calitatea de „schiță insolită … Continuă să citești Duminică, luni…
lecturi fidele
Marian Victor Buciu
Articol publicat în ediția
11-12/2018
Cartea își (re)cunoaște limitele, își fixează teritoriul reflexiv la o lărgime pre-gândită, în Elogiul vanității, Humanitas, 2016 (ed. fr. 2013), de Andrei Vieru, autor de succes în Franța, privit circumspect în România, aproape la limita ignorării. Odată strecurată aici această dezvăluire, devine o onestă scuză, față de cititor. Gustave Flaubert este evaluat critic în răspăr … Continuă să citești Andrei Vieru, gânditorul (mai) bun pentru Occident
meridian
Iosif BRODSKI (1940–1996)
Articol publicat în ediția
11-12/2018
S-a născut la 24 mai, în Leningrad. Tatăl său, căpitanul Aleksandr Ivanovici, a fost corespondent-fotograf de război, apoi a activat la Muzeul Marinei Militare din Leningrad și în redacțiile mai multor ziare. Mama, Maria MoiseievnaVolpert, a fost contabilă. În perioada 1947-1953, Iosif studiază în trei școli leningrădene, în 1953 rămânând repetent. Depune o cerere de … Continuă să citești poeme
meridian
José Antonio Hernández García
Articol publicat în ediția
11-12/2018
„Frumuseţea reprezintă încununarea adevărului, iar cum arta este frumuseţe, înseamnă că nu există artă fără adevăr.” (Antoni Gaudí) Una dintre problemele care apar în valorizarea estetică a oricărei opere de artă este subiectivitatea percepţiei noastre. Ceea ce Kant numeşte judecăţi apriorice şi ceea ce fiecare dintre noi aplică, adesea, într-un sens care nu are nimic … Continuă să citești Gaudí sau estetica tăcerii*
