cronica literară
VITALIE CIOBANU
Articol publicat în ediția
5/2024
În Basarabia, sub sovietici, găseai în numeroase case cópii ale unor tablouri de pictori ruși din secolul XIX. Făceau parte din ceea ce numim azi soft power-ul regimului. Erau peisaje rustice, cu mesteceni, toamne aurii și drumuri de iarnă troienite. Dar și portrete. Bunăoară „Necunoscuta” de Ivan Kramskoi (1883), reprezentând o doamnă din lumea aristocratică, … Continuă să citești ÎNTRE EROTISM AUTENTIC ȘI AGENDĂ IDEOLOGICĂ
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
5/2024
Întâlnim în versurile Florinei Carvaci o perspectivă pacifică, rezultat al absorbției clipelor curente într-o dispoziție luminoasă, în egală măsură pliată pe ființă și pe lume. O melopee a bucuriei cu disciplina propriei sale expresii, care evită nu doar secvențele analitice, ci și patetismul, cu un soi de sfială a firescului. Nu contrastul, ci naturalețea devine … Continuă să citești UN OPTIMISM EMOȚIONAL
cronica literară
ION POP
Articol publicat în ediția
5/2024
S-a observat devreme că, printre poeţii debutanţi în anii ’80, Viorel Mureşan, nume astăzi de referinţă al grupării „Echinox”, făcea o figură cu totul aparte. Când alţi congeneri propuneau în cor coborârea poeziei în stradă, democratizarea limbajului, îmbrăţişări plurale ale „realului” cu miză programatică pe autenticitatea expresiei de sine etc., autorul versurilor de sub titlul … Continuă să citești FANTEZISM ELEGIAC
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5/2024
În anul 2017 am vizitat, în sfârșit, Memorialul Sighet, la invitația distinsei doamne Ana Blandiana. M-au marcat pentru toată viața oamenii pe care i-am cunoscut atunci (Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Anneli Ute Gabanyi, Armand Goșu, Liviu și Virgiliu Țârău etc.) dar, mai ales, șocul vederii acelui monument al neuitării. O închisoare amplasată, cumva cinic, în … Continuă să citești STRĂJERII LUI IULIU MANIU
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
5/2024
„Cum îmi folosisem libertatea până atunci? Mă străduisem să-i mulțumesc pe alții. Acum venise vremea să mă mulțumesc pe mine însămi.” (Lorenza Pieri, O insulă mai mică) În vara anului 1976, pe mica insulă Giglio, situată în apropiere de coasta Toscanei, sosesc doi vizitatori neobișnuiți și care nu vor fi deloc bine primiți de locuitori. … Continuă să citești INSULE ȘI AMINTIRI
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
5/2024
Pe lângă depresivii resemnați (din care fac parte trei sferturi din populația lumii!), există, bineînțeles şi respectuos matematic, ultimul sfert. Compus din cei care au un fel de suflet supracaloric. Ca aprinderea la plămâni. Aceştia sunt incendiații. Îndrăzneții. Sau, mai degrabă, îndrăznitorii!… Aceia care decid foarte repede şi nu stau pe gânduri nicio clipă. Nu … Continuă să citești FLORIN ȘUȚU sau GOSPODĂREASCA RISIPIRE
spectator
N. PrelipceanuN. Prelipceanu
Articol publicat în ediția
5/2024
Nu știu dacă regizorul Alexandru Mâzgăreanu s-a gândit la faptul că, în zilelele noastre, ca și-n altele, tot ale noastre firește, vânătoarea e tot mai prezentă în viața oamenilor, sub diferitele ei forme și înfățișări, când a ales scenariul unui film celebru pentru unii, necunoscut pentru alții, ca text de pus în scenă. Căci acest … Continuă să citești VÂNĂTOAREA
miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
5/2024
Lumină, încet de Marian Drăghici, Editura Tracus Arte, București, 2023, 204 p. Se fac, iată, 20 de ani de când s-a auzit pe aici de Licht, langsam – de felul ei, apărută în Austria, în traducerea Floricăi Madritch-Marin. Credința în poezie, credința și poezia tutelează (și mistuie) spiritul poetului Marian Drăghici: „Mica rugă secretă a … Continuă să citești Breviar editorial
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
5/2023
ROMÂNIA LITERARĂ 13-14 / 2024 Din 29 martie. „Nicolae Manolescu în oglinda contemporanilor”. Semnează – 1) Alexandru Călinescu: Nicolae a fost un stâlp al rezistenței împotriva ideologilor de ocazie și a troglodiților care falsificau istoria culturii și se străduiau să impună criterii străine esenței literaturii. Primatul factorului estetic și primatul valorii nu erau vorbe goale … Continuă să citești Revista revistelor
in memoriam
Articol publicat în ediția
5/2023
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe dispariția dintre noi a criticului literar Dan Cristea, director al revistei Luceafărul de dimineață. Dan Cristea s-a născut la 10 noiembrie 1942, în București. În anul 1965 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. În 1984, a plecat din țară, stabilindu-se la Iowa … Continuă să citești In Memoriam Dan Cristea
in memoriam
VR
Articol publicat în ediția
4/2024
Până la apariția acestui număr din revista noastră (lunară) se vor spune/scrie multe fraze despre dispariția criticului literar de direcție, cea opusă ideologiei și cenzurii, al unor decenii care s-au dus, nu fără a lăsa, totuși, urme neșterse în cultura română. Și datorită lui. Acum câteva zeci de ani, dacă publicai o carte, așteptai să … Continuă să citești 23 martie, seara, întunecatul april
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
4/2024
Progresul tehnic a ușurat viața omului. Acolo unde tehnica a progresat. Unde nu, nu. Ca atâtea alte victorii ale minții omenești, și aceasta a adus după ea bucuria unui confort mărit, nu fără a demonstra după un timp că orice bucurie se plătește. Nu mai reiau acum povestea răscoalei țesătorilor din Anglia împotriva mașinilor de … Continuă să citești EVOLUĂM DIN CE ÎN CE
meridian
DINU FLĂMÂND
Articol publicat în ediția
4/2024
Între cele mai ciudate texte ale lui Fernando Pessoa se află un grup de manuscrise și fragmente dactilografiate atribuite unui „heteronim” minor, cu apariție meteorică, Baronul de Teive. La începutul unuia dintre aceste fragmente apare precizarea că ni se prezintă „unicul manuscris” al respectivului autor, întrucât acest Barão de Teive urma să se sinucidă, nu … Continuă să citești RETORICA SINUCIDERII
meridian
FERNANDO PESSOA
Articol publicat în ediția
4/2024
unicul manuscris al Baronului de Teive sau despre imposibilitatea de a crea o artă superioară (Fragmente) S-a abătut peste noi cea mai profundă și mortală secetă, din cele perindate prin veacuri – una ivită din cunoașterea intimă a zădărniciei tuturor eforturilor și din vanitatea tuturor planurilor noastre[1]. * * * Eu am atins sațietatea … Continuă să citești EDUCAȚIA STOICULUI
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
4/2024
În anul 1973, la scurt timp după absolvire, am montat la Cluj Meșterul Manole de Lucian Blaga. Am lucrat acel spectacol împreună cu scenograful Vittorio Holtier, artist de aleasă valoare și noblețe, un om deosebit, unic în peisajul creației românești, prin distincție, prin modestie, prin demnitate. Vittorio a trecut dincolo. La înmormântare au fost numai … Continuă să citești MITUL SACRIFICIULUI
lumea teatrului
N. PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
4/2024
Când zici Andrei Șerban, zici Trilogia Antică, zici Medeea și alte câteva titluri de spectacole greu de uitat și de ignorat, din anii ’90, la Teatrul Național din București, al cărui director a fost pentru scurtă vreme. Prea scurtă vreme, pentru că o răscoală a unor actori de tip Draga Olteanu-Matei și Florina Cercel, a … Continuă să citești O NOUĂ NOAPTE SHAKESPEARIANĂ CU ANDREI ȘERBAN
lumea teatrului
GEORGE VOLCEANOV
Articol publicat în ediția
4/2024
După douăzeci și șapte de ani de la Hamlet-ul lui Tompa Gábor, cu Adrian Pintea în rolul prințului danez, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova a readus pe scenă – în zilele de 22, 23 și 24 februarie 2024 – celebra tragedie shakespeariană într-o montare având pe afiș titlul Shakespeare’s Hamlet. Tot de pe afiș … Continuă să citești „HAMLET”-UL LUI DECLAN DONNELLAN… ȘI NU NUMAI
eseu
BERTRAND VERGELY
Articol publicat în ediția
4/2024
în românește de D. Țepeneag Eseistul Bertrand Vergely (n. în 1954) este un important filozof francez, profesor de filozofie morală la Institut de Théologie Orthodoxe Saint Serge din capitala Franței. Autor al unor volume despre Platon, Kant, Nietzsche, Hegel, Heidegger, Bertrand Vergely publică, de asemenea, eseuri de meditație asupra moralei creștine, cum este cel din … Continuă să citești RĂUL ȘI NOI
profil
ALEXANDRU CĂLINESCU
Articol publicat în ediția
4/2024
Așa cum am spus și în alte rânduri, nu am ținut și nu țin jurnal. Fac, în schimb, notații telegrafice în agende sau merg pe principiul „decupajelor” – colecționez „perle”, tăieturi din ziare și reviste etc. Am strâns un material bogat între anii 1991-1997, perioadă în care am stat la Paris. Din acel material (în … Continuă să citești DECUPAJE
poeme
VASILE DAN
Articol publicat în ediția
4/2024
Oedip – Enescu Beat de muzică cum însuși spunea în levitație, fără ancoră care-i o femeie uneori prințesă uneori dar mult mai fidel e câinele de la căpătâiul său dintr-un hotel parizian părăsit. Nichita nici Nichita n-a existat. A fost doar un vis din care se trezește oricine un țipăt al nou-născutului vorbind deja direct … Continuă să citești MICROPOEME CU NUME PROPRII
proză
OVIDIU BARON
Articol publicat în ediția
4/2024
Victor se ridică înspăimântat. O văzuse deasupra prăpastiei, la o masă cu două pahare de vin și o lumânare aprinsă. În fața ei stătea un bărbat necunoscut, care povestea ceva cu gesturi puțin exagerate, încercând parcă să impresioneze în ritm accelerat. La început nu auzi nimic, vru să citească pe buze și reuși să prindă … Continuă să citești PAHARUL ACESTA
poeme
SIMONA-GRAZIA DIMA
Articol publicat în ediția
4/2024
Copacul Iggdrasil. O vară cu Socrate Ca să ne-mpărtășim din clima ideală, când plouă peste țarini cu știință și cu sânge, o vară de răcoare vom petrece în vârful copacului ceresc. Lasă deci grijile recoltei și spada nemiloasă a soarelui, retrage-te-n penumbră, sub frunzele învăluite în tihna altei lumi, unde Socrate, volubil, încă ne-ntreabă despre … Continuă să citești poeme
mens
HANNA BOTA
Articol publicat în ediția
4/2024
Când am auzit pentru prima dată întrebarea: „Dacă în pădure cade un copac și nu e nimeni acolo, oare face zgomot?” mi s-a părut nu doar fără sens, ci oarecum ostentativ pusă. Până la urmă, ce legătură are sunetul cu prezența cuiva? Procesele care au loc în natură se desfășoară și fără prezența umană, fără … Continuă să citești CURCUBEUL PERSONAL
psiho
IOANA SCORUȘ
Articol publicat în ediția
4/2024
Primul raport ordonat cu lumea se constituie atunci când copilul se separă de mamă. Este vorba despre o separare psihologică, nu fizică, de cea fizică a avut parte la naștere, când a părăsit trupul ei și cordonul ombilical a fost tăiat, lăsând în urmă angoasa primară a bebelușului, care-și va căuta căile de elaborare toată … Continuă să citești DESPRE MOARTE ȘI ALȚI DEMONI
