eveniment
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Academia Suedeză a anunțat oficial în prima decadă a lunii octombrie că scriitorul austriac, dramaturg, prozator, scenarist, regizor, poet și eseist, controversatul Peter Handke, este câștigătorul premiului Nobel pentru literatură pe anul 2019. Esența operei sale a fost astfel rezumată de juriul suedez: „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea … Continuă să citești PETER HANDKE, PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2019
medalion
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
11-12/2019
MEDALION NANOS VALAORITIS Periplul european al lui Nanos Valaoritis începe cu nașterea lui la Lausanne în 1921, unde tatăl poetului este consul general al Greciei. Un an și jumătate mai târziu familia se mută la Tübingen, în Germania, unde depresia de care suferea tatăl se agravează în mod ireversibil. Acesta moare la 41 de ani … Continuă să citești Un poet european între două continente și trei limbi
medalion
Victor Ivanovici
Articol publicat în ediția
11-12/2019
MEDALION NANOS VALAORITIS E de la sine înțeles, se zice, că moartea nu înseamnă doar sfârșitul natural al vieții, ci și o parte inseparabilă a ei: La vie c’est la mort, scria cândva un mare medic, savant și gânditor de la finele veacului al XIX-lea. De la continua reînnoire (care însemnă și neîncetata necroză) a … Continuă să citești Bun venit în „post-viața garantată”
medalion
NANOS VALAORITIS
Articol publicat în ediția
11-12/2019
MEDALION NANOS VALAORITIS Homo naturaliter ferroviarius est Când trenul frână brusc, uluiți pasagerii văzură că nu oprise în vreo gară. Priviri îngrijorate prinseră a schimba persoanele așezate față în față, toate împovărate de răspunderi și toate pline de iubire. Oare trenul avea să se pună din nou în mișcare? Oare inimile aveau iarăși să vibreze … Continuă să citești Cheia viselor pe calea ferată
medalion
Nanos Valaoritis
Articol publicat în ediția
11-12/2019
MEDALION NANOS VALAORITIS Voi putea să mai scriu după ce voi muri? Am scris în mijlocul furtunilor electrice, în ajunul morții, și înainte ca vaporul să se scufunde, am cântat pe punțile sale, și când coloanele s-au prăbușit, eram în templu, forțându-mi corzile vocale cu ultima suflare… Am scris în timpul unor pene complete de … Continuă să citești Viața mea de după
medalion
Articol publicat în ediția
MEDALION NANOS VALAORITIS Lui Nanos Valaoritis ne mai păstram surâsul – dar ca să rezolvăm enigma mai trebuia să revenim în Lumea Veche și să ne-adăpostim mereu în Noua Lume mai liberă mai veselă ca niciodată două lumi într-una singură de dimensiunile unui butic de la Luvru unde se vând de toate în afară de … Continuă să citești Bal mascat
cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Având în vedere că unele nuvele ale lui Vitalie Ciobanu le-am citit în reviste, când i-am deschis noua carte de proză de la Humanitas, m-am oprit mai întâi la un titlu necunoscut mie, care mă trimitea la Aleph-ul lui Borges: Globul de cristal. Intuiam aici o artă poetică, pe care mi-o sugera şi secvenţa reprodusă … Continuă să citești Realismul magic al lui Vitalie Ciobanu
cronica literară
Vitalie Ciobanu
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Constantin Cheianu (născut în 1959) este o personalitate polivalentă în Basarabia. Scriitor, dramaturg, actor, publicist, intelectual implicat civic, apreciat pentru rubricile de comentariu, dar și pentru emisiunile de satiră politică pe care le are la Jurnal TV – una dintre puținele televiziuni independente de la Chișinău din perioada „statului captiv”, cum i s-a spus regimului … Continuă să citești Un bucătar muncit de patimile cărnii și ale inimii
cronica literară
Christian Crăciun
Articol publicat în ediția
11-12/201911-12/2019
Parafrazez titlul unui roman de succes la începutul anilor 90, intrat în primele manuale „libere”, dacă nu mă înșel singurele fragmente literare care au provocat polemici până în parlament. Pentru că muzica, alături de literatură, arte plastice și film sunt personajele principale ale jurnalului lui Ciprian Măceșaru. Pentru mine, străin de lumea literară, Ciprian a … Continuă să citești MUZICI ȘI FRAZE
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Zenovie Cârlugea ne oferă un amplu tablou al oamenilor cu care a relaționat Eminescu. Unic în bibliografia eminesciană. Condiția tehnică de „dicționar monografic” a acestei lucrări cedează treptat impresiei de producție epică, cu numeroase personaje, fapte, analize, nuanțe, într-o revărsare ce poate capta interesul cititorului sub un unghi existențial căruia trecutul îi adaugă o sugestie … Continuă să citești Lumea lui Eminescu
cronica literară
Irina Petraș
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Scriind despre Critică şi empatie (2017), numeam cronica literară varianta soft a vieţii intelectuale a Constantinei Buleu, căci există și e unanim recunoscută și varianta sa hard. Cercetător ştiinţific la Filiala clujeană a Academiei Române, cu stagii de cercetare în universităţi din Occident, ea este autoarea unor volume impresionante prin informaţie, capacitate de cuprindere şi … Continuă să citești Timpul prezent al culturii
cronica literară
Raul Popescu
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Deși a debutat în anii ’80 în paginile revistei Familia, perioadă în care a frecventat și cenaclurile „Junimea” și „Universitas”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu și, respectiv, Mircea Martin, Marian Ilea s-a impus, în 1990, prin debutul său în volum cu Desiștea, urmat, în 1996, de Desiștea II. Ambele volume revelau un prozator aparte, cu … Continuă să citești Marian Ilea și lumea Mittelstadtului
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Poligon al diversiunilor de tot felul organizate de politicieni aflați în deficit de credibilitate, sau pentru a acoperi eșecuri de politică internă, relațiile dintre români și maghiari rămân în mod real o mare necunoscută. Foarte mulți români își imaginează că știu totul despre maghiari fără să fi călcat vreodată prin teritoriile locuite de aceștia și … Continuă să citești ROMÂNII ÎN LITERATURA MAGHIARĂ
cronica limbii
ANDREI IONESCU
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Aflu din România literară, nr. 39 că în zilele de 30 și 31 august a avut loc la Brașov Festivalul „Limba română”, în cadrul căruia s-a desfăşurat colocviul Cultura limbii, coordonat de Nicolae Manolescu. Iniţiativa se înscrie pe linia îngrijorării față de neglijenţele cu care este tratată limba română, ba chiar am putea spune degradarea … Continuă să citești Glose la glose
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Grădina de piatră este cel dintâi mare roman al lui Nikos Kazantzakis înainte de Viața și peripețiile lui Alexis Zorba. Elaborată în limba franceză (Le jardin des roches), în anul 1936, pe Insula Egina, cartea aceasta apare abia în 1959, în Franța, după ce o traducere în neerlandeză fusese publicată încă în 1939. (Nu de … Continuă să citești Nikos Kazantzakis, „Grădina de piatră” – călătoria spre literatură
recenzii
ION BUZAȘI
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Una dintre cele mai interesante discipline ale lingvisticii este etimologia, sau studiul originii cuvintelor. Pe lângă faptul că această cunoaștere ne ferește de exprimări greșite, pleonastice sau improprii, vine în sprijinul altor discipline, luminând chestiuni acolo unde documentele istorice sau lingvistice lipsesc. Cartea profesorului I. Funeriu este o suită de „biografii lexicale”, asemănătoare într-un fel … Continuă să citești AVENTURILE NEBĂNUITE ALE UNOR CUVINTE ROMÂNEȘTI
recenzii
Emil Lungeanu
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Oriunde l-ar purta nărăvaşul Pegas în spinare – în poezie, în dramaturgie, în critică, în proză, în traducerile din Shakespeare, poliedricul Horia Gârbea face spectacol, ba uneori mai face şi artă culinară, ba Raţă cu portocale, ba Cafeaua domnului Ministru, iar acum aceste savuroase Plăcinte cu ighemonicon abia scoase din cuptor (Editura Neuma, 2019), servite … Continuă să citești Plăcinte cu răvaşe
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Este posibil, ba chiar și intens probabil, ca, atunci când născocește ceva, artistul să aibă anumite tulburări de postură. Mai grave sau mai puțin grave, depinde de cât de profundă este bolboroseala celulelor sale genuine. Și să fie chinuit de otrăvite fantasme alteregoiste, de inimaginabile chinuri transformaționale ori de felurite cazne ale devenirii (întru ființă, … Continuă să citești UN FARAON AL SEMNELOR
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Toamna în România dau năvală festivalurile de teatru. Internaționale aproape toate, mai cu un spectacol de la Ruse, mai cu unul de la Pescara etc. Dar festivalul festivalurilor, ca să spun așa, este Festivalul Național de Teatru, în cadrul căruia găsești rătăcită și câte-o trupă de dans ori chiar dramatică de prin Franța ori, mai … Continuă să citești FNT / Festivalul Național de Teatru 2019
miscellanea
T. URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Dacă este ultima săptămână a lunii septembrie, sunt, la Onești, „Zilele culturii călinesciene”. Nu de azi, de ieri, ci de mai bine de o jumătate de secol. Ritualul este același, în fiecare an. În dimineața ultimei zile de vineri a lunii septembrie, eternul amfitrion Constantin Th. Ciobanu salută oaspeții la sediul Fundației Naționale „G. Călinescu”, … Continuă să citești Zilele culturii călinesciene
miscellanea
Laura Guțanu
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Volumul lui George Banu, Parisul personal: autobiografie urbană, cu fotografii de Mihaela Marin, apărut la Editura Nemira, în 2013, nu este un ghid, dar ar putea fi. Apărut cu câtva timp în urmă, volumul lui Geoge Banu, important critic de teatru, stătea în teancul de citit cam demult și l-am extras pentru ca să-mi animeze … Continuă să citești Parisul lui George Banu
miscellanea
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Vreme de trei zile Satu Mare a fost gazda uneia dintre cele mai fascinante acțiuni culturale văzute de mine în ultimii ani: Festivalul „Corona Carpatica”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, al cărui titlu sugerează, la prima vedere, o întrecere de ansambluri folclorice, s-a dovedit a fi, până la … Continuă să citești Istorie, literatură și tradiție
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
11-12/2019
Nu! Nu e vorba despre cine știe ce obscuri epigoni ai gigantului de la Hobița, ci despre două „personale” de pictură (deschise la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu) a doi tineri artiști de excepție, care au avut onoarea de a expune în timpul (și după, bineînțeles!) colocviul Brâncuși, din toamna acestui an. … Continuă să citești Două expoziții brâncușiene
miscellanea
ION BUZAȘI
Articol publicat în ediția
11-12/2019
După anii ’64-’65 ai secolului trecut, într-o perioadă de dezgheț politic și cultural, în mai multe orașe din țară, cu tradiție culturală, au început să apară reviste lunare sau săptămânale, prin care se reînviau vechile periodice interbelice: Ramuri la Craiova, Familia la Oradea, Astra la Brașov, Ateneu la Bacău) ș.a. Revista băcăuană prelua numele și … Continuă să citești „Ateneu” într-un număr aniversar
