cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
1/2021
Scriitorul rus Nikolai Leskov (1831 – 1895) este unul dintre acei oameni de litere care au fost, pe rând, apreciați, ignorați, uitați, iar apoi redescoperiți. Contemporan ceva mai tânăr al marilor Dostoievski și Tolstoi, având opinii politice care, uneori, au contrariat epoca, acuzat de unii de idealuri exagerat progresiste, iar de alții de preocupări reacționare, … Continuă să citești Nikolai Leskov. Arta povestirii
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
1/2021
La inițiativa Asociației Culturale „24.PH.arte” și cu sprijinul Consiliului Județean Prahova, al Casei de Cultură din Ploiești și în cooperare cu Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, urbea lui Nenea Iancu are, de trei ani, o excepțională realizare în domeniul artelor: Tabăra Internațională de Sculptură monumentală, care începe deja să capete tradiție. Dacă după … Continuă să citești SCULPTURĂ GREA LA NENEA IANCU
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
1/2021
Sfârșitul anului trecut a îndoliat din nou lumea scenei și a filmului românesc: în 10 noiembrie ne-a părăsit Vladimir Găitan; în 18 noiembrie, Draga Olteanu-Matei. I-au despărțit aproape trei luștri de viață; i-a apropiat talentul, dragostea pentru scândura scenei și pentru cinema. Ea a servit Naționalul bucureștean; el, Teatrul de Comedie. Au apărut în spectacole … Continuă să citești Despărțirea de Draga Olteanu-Matei și Vladimir Găitan
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
1/2021
Dacă pot îndrăzni să spun că pandemia asta, cu confinările ei (lockdown pe limba curentă a românilor de azi), a avut și ceva bun, atunci o fac, iată: cei care iubesc teatrul și pot trăi mai greu fără el au avut avantajul de a vedea, fie online, fie la televizor, spectacole memorabile de altădată, regizate … Continuă să citești AU EXISTAT MARI ACTORI ȘI ÎNAINTEA CELOR DE AZI
miscellanea
Traian D. Lazăr
Articol publicat în ediția
1/20211/2021
Viața și opera lui Mihai Eminescu au constituit una dintre temele cele mai frecvent cercetate din istoria literaturii române. Printre lucrările de anvergură publicate recent pe această temă se numără și volumul lui Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară (Editura Aius, Craiova, 2020). Lucrarea excelează prin originalitatea abordării temei eminesciene … Continuă să citești Eminescu și Teleormanul
miscellanea
T. URIAN
Articol publicat în ediția
1/2021
În ultima vreme se observă la nivelul studiilor de istorie o binevenită tendință de focalizare a consecințelor unor evenimente istorice, la nivelul cel mai de jos, al vieții cetățeanului obișnuit, al detaliilor semnificative (luate din arhive, din presa timpului și chiar din rubricile de fapt divers ale ziarelor), care dau o cu totul altă înțelegere … Continuă să citești Istorie la firul ierbii
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
1/2021
De fapt, un roman cinematografic, un ciné-roman cu alură dandy – astfel ar putea fi calificat Maria și Machiavelli, această nuvelă dinamică, concepută într-un epic debordant, cu succesiuni spațio-temporale derutante, apărut recent la Editura Tracus Arte. Dacă ar fi să fim cinstiți – și suntem, cred! – autoarea, IULIA MOTOC, este mult mai bine cunoscută … Continuă să citești Un roman dandy
miscellanea
RĂZVAN NICULA
Articol publicat în ediția
1/2021
Bond. James Bond. Dar de ce nu Bundă? Dan Bundă. De personajul lui Ian Fleming, creat în 1953 și jucat până în prezent de nume mari precum Sean Connery, Roger Moore, Pierce Brosnan sau Daniel Craig, cu siguranță nu există ureche să nu fi auzit și nici ochi, aurit sau nu, care să nu se … Continuă să citești Fools Gold
miscellanea
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
1/2021
A fi – ca diferență. Eseuri, de Iulian Chivu, Editura Sitech, Craiova, 2020, 338 pagini După sumarele Adnotări liminare, Iulian Chivu își grupează eseurile în trei secțiuni: A fi – în cutezanțele gândirii, A fi – tăgadă și smerenie, A fi – în vâltoarea ființării, urmate de un Indice de nume realizat cam în fuga … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
1/2021
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2020 Din 4 decembrie. Nicolae Manolescu, „Despre lirică: al patrulea gen”: În lirică, expresia unui sentiment, ca și relatarea unei întâmplări sunt deopotrivă impregnate de viziunea personală a poetului asupra lucrurilor, care nu pretinde nici măcar să fie plauzibilă. Realismul nu este în lirică decât o compensație pentru imaginație. În fine: … Continuă să citești revista revistelor
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Publicat în anul 1986, romanul Cine l-a ucis pe Palomino Molero? a părut unora dintre admiratorii lui Mario Vargas Llosa un soi de capitulare deliberată a autorului în fața succesului de librărie pe care îl repurta, în epocă, literatura polițistă, reprezentând, la prima vedere, o scădere valorică în comparație cu marile construcții narative care l-au … Continuă să citești Semnificația unei morți previzibile
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Lumea este exasperată de acest virus și, mai ales, vorba lui Vlahuță, nu de el, ci de veșnicia lui, sau, mai exact, de durata lui, al cărei sfârșit nu se vede. O fi tunelul atât de lung, sau ne-a slăbit nouă vederea? Acuma, ca să fiu mai exact, când spuneam „lumea este exasperată de acest … Continuă să citești PROVINCIALISMUL ÎN FLOARE
avanpremieră editorială
ANA BLANDIANA
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Nu mai știu cu siguranță cum ajunsesem la Berlin, în Berlinul de Vest, dar era înainte de ’89. Nu-mi amintesc nici anul, dar, în mod evident, nu putea fi decât cu puțin înainte sau puțin după 1970, în acel luminiș de libertate de după 1968 când era destul să-i duci Doamnei Jeanine, funcționara de la … Continuă să citești Treceri prin zid
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
11-12/2020
„Suntem aruncaţi în această lume ca într-un mare teatru unde sursele şi cauzele fiecărei întâmplări ne sunt în întregime ascunse; nici nu avem suficientă înţelepciune să prevedem, ori putere să prevenim unele nenorociri cu care suntem continuu ameninţaţi. Atârnăm perpetuu între viaţă şi moarte, sănătate şi boală, bunăstare şi nevoi, care sunt distribuite în specia … Continuă să citești Succesul de consum sau oglinda de celofan
comemorări
Constantin Trandafir
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Țiganiada și metaliteratura Poate nu-i exagerat a spune că Ion Budai-Deleanu (1760 – 1820) este primul nostru literat în sensul modern al cuvântului. Cronicile moldoveneşti şi munteneşti, cu toate realizările lor literare, contează mai mult ca documente. Neculce e un scriitor cu mai mare tentă estetică, mai ales în O samă de cuvinte, bun povestitor … Continuă să citești Ion Budai-Deleanu, 200
aniversare
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
11-12/2020
La aniversară, m-am pus de am împletit frumos câteva legături de neuroni proaspeți. Așa cum îi place lui. Mai întâi, aș vrea să apăsăm pe Button, adică pe Benjamin Button, personajul acela fabulos, care, aduc pios aminte celor ce, citind câte ceva dintre minunăţiile triste ale lui F. Scott Fitzgerald, n-au pus geană peste geană. … Continuă să citești Radu Cosașu – 90
revizitări
Ion Cocora
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Un dublu debut dramaturgic Dumitru Radu Popescu aparține, ca și Marin Sorescu, categoriei de dramaturgi care s-au făcut cunoscuți mai întâi ca prozatori și poeți. O astfel de etichetare bazată exclusiv pe criterii cronologice, având drept reper genul primelor scrieri publicate, nu e însă deloc de natură să-l mulțumească. Dimpotrivă, îi zgândărește orgoliul, dându-și seama … Continuă să citești Timpul, mitul și cotidianul în teatrul lui D.R. Popescu (I)
ancheta VR
GABRIELA ADAMEȘTEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Nu știu ce beletristică s-a aflat în biblioteca părinților mei, despre care mi s-a spus că a fost distrusă la bombardament, împreună cu alte mobile. N-am fost interesată, înainte de moartea lor timpurie, să aflu cine și când o bombardase (cuvântul îmi era cunoscut ca o fatalitate, fac parte dintre copiii războiului), nici pe ce … Continuă să citești Povestea bibliotecilor
ancheta VR
GEORGE BANU
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Evident că știu ce a scris Borges despre bibliotecă și că am răsfoit paginile banale înnegrite fără reținere de cel care se declară a fi discipolul său, Alberto Mengual, evident că l-am iubit pe Umberto Eco văzându-i biblioteca personală organizată ca un adăpost antiatomic, refugiu în fața bombardamentelor mediatice, evident că am intrat în biblioteci … Continuă să citești Bibliotecile unei vieți
interviu
Cristian Pătrășconiu
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Interviu cu Daniel Chirot Daniel Chirot a absolvit Harvard University în 1964, specializarea „științe sociale“. E doctor în sociologie al Universității Columbia (New York) începând cu anul 1973. A predat la numeroase universități din SUA și din afara acestora, fiind, din 1980, profesor al Universității Statului Washington cu sediul în Seattle (acolo unde predă studii … Continuă să citești „ÎN LUMEA NOUĂ, MEREU ESTE LOC PENTRU DUMNEZEU. DAR NU MAI ESTE LOC PENTRU UN DUMNEZEU DOGMATIC”
eseu
VICTOR IVANOVICI
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Încă de când Don Quijote abia ieșise de sub pana lui Cervantes, cititorii cărții n-au contenit să pună extravaganțele protagonistului pe seama unei erori de optică. Don Quijote (scria bunăoară George Călinescu) „suferă crize ale realului” care îl împiedică să perceapă ceea ce există cu adevărat sau îl fac să vadă lucruri inexistente. Și totuși, … Continuă să citești Don Quijote în lumile de dincolo: libret mitico-ritual și construcție romanescă
eseu
TRAIAN-IOAN GEANĂ
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Despre Mioriţa s-a scris mult, atât de mult, încât simpla enumerare a numeroaselor poziţionări hermeneutice faţă de această creaţie ar risca să depăşească proporţiile textului de faţă. Şi totuşi, având în vedere tendinţa persoanelor publice (mai recent a unui politician promovat la rang de prim-ministru) de a cădea în capcana interpretării fataliste a baladei, senzaţia … Continuă să citești Antropologia compensaţiei. Despre limitele fericirii cu Păstorul Mioritic
remember
VR
Articol publicat în ediția
11-12/2020
Sora poetului, azi aproape uitat, Margareta Labiș, ne-a făcut atenți asupra faptului că se împlinesc 85 de ani de la nașterea lui Nicolae Labiș. Dar nu i-au fost dați să trăiască decât 21 dintre aceștia. Cât să scrie poeme de neuitat, totuși, precum Moartea căprioarei, care, de altfel, a apărut în revista Viața Românească, atunci, … Continuă să citești Nicolae Labiș (2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956)
poeți în timpul intermediar
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
11-12/2020
În căutarea Europei Centrale, un continent imaginar, în Statele Unite ale Americii «V-am visat din nou în ultima vreme: era un vis însemnat, dar nu îmi mai amintesc aproape nimic. Plecasem la Viena, însă nu mi-a rămas nimic, apoi veneam la Praga și apoi vă uitasem adresa, nu numai strada dar și orașul, nu mai … Continuă să citești GÂNDIREA SAU VIAȚA
