Interviu cu Libuše Valentová Doamna Libuše Valentová a fost studentă la Facultatea de Filozofie a Universității Caroline din Praga, la specializarea franceză – română (1963–1968). Studii postuniversitare în domeniul literaturii române (1976–1980) și în domeniul istoriei literaturii române (1982). În 1984 a obținut titlul de candidat (doctor) în științe cu teza Románová tvorba George Călinesca … Continuă să citești „DEMOCRAȚIA SE ÎNVAȚĂ GREU”
Autor: Viața Românească
CUM SE EDIFICĂ OMUL NOU, HOMO CIBERNETICUS
Scopul celor „șapte ani de-acasă” este nu doar trecerea către copil a „bunei educații”, văzută în termeni de însușire a celor care să-i asigure copilului binele de sine, ci, mai ales, a celor care să-i asigure binele împreună cu ceilalți. Domesticirea sălbăticiei naturale țintește către traiul în comun, către viața în societate, către acomodarea cu … Continuă să citești CUM SE EDIFICĂ OMUL NOU, HOMO CIBERNETICUS
MIRCEA ELIADE: “NOAPTEA DE SÂNZIENE” SAU EXORCIZAREA EXILULUI
Mircea Eliade (Bucureşti 1907 – 1986 Chicago) publicase deja Isabel şi apele diavolulului, Maitreyi (roman ce-i aducea celebritatea la doar 26 de ani), Domnişoara Christina. În 1938 este arestat şi întemniţat la Siguranţa Generală. Va fi transferat în lagărul de la Miercurea Ciuc pentru că refuzase să semneze declaraţia de desolidarizare de legionarism. Este pus … Continuă să citești MIRCEA ELIADE: “NOAPTEA DE SÂNZIENE” SAU EXORCIZAREA EXILULUI
În decorul poetic al lui Leonid Dimov
Leonid Dimov (11.11.1926-5.12.1987) a fost „trimis” chiar şi în anonimat, într-atât de largă sau „generoasă” a fost raportarea sa la producţia şi modelarea poetică. „Structura poeziei lui Leonid Dimov este de tip folcloric…”, scrie Mircea Iorgulescu (Poezia miraculosului, prefaţă la Leonid Dimov, Cele mai frumoase poezii, Bucureşti, Albatros, 1980), cu referire la întreaga operă poetică. … Continuă să citești În decorul poetic al lui Leonid Dimov
Un clasicist renegat
În romanul Constantin (Polirom, 2019), Iulian Bocai înfățișează perindarea printr-o serie de camere cu chirie ponosite a lui Mihai, venit din provincie spre a urma facultatea de limbi clasice în București. Discrepanța dintre elevarea pedantă a obiectului de studiu și mediul mizerabilist în care își găsește vremelnic adăpost protagonistul este evidențiată la tot pasul. Proaspătul … Continuă să citești Un clasicist renegat
MIHAI VORNICU SAU CRITICA ARTISTICĂ
În urmă cu un an, pe 11 ianuarie, a încetat din viață într-un spital din Paris criticul român Mihai Vornicu1. Pasiunea pentru clasicități, atracția timpurie pentru conceptul și limbajul critic călinescian și vocația – naturală ca orice vocație, dar programatic și intens educată prin modele și exercițiu – pentru extaziantul supliciu al performanței formale l-au … Continuă să citești MIHAI VORNICU SAU CRITICA ARTISTICĂ
poeme
Fluturi de sticlă între bine și rău locul meu aici casele nu au ferestre nici uși nici pereți și unde îmi voi chema curând prietenii cei mai buni ne vom vopsi sufletele cu urme de ruj și vom bea tot soarele și vinul promis omul singuratic și orbecăiala lui din oglindă o moarte înceată un … Continuă să citești poeme
poeme
Cu tata în jurul lumii Cu tata în jurul lumii tata ţinea cuvintele în lăzi de campanie în care mama aşeza cu migala gestului repetat gândurile stivuia lăzile lângă soarele său palid pe care părea că-l vopseşte cu inima lăzile pline purtau replici din şantierele aglomerate cu rime pentru munca obsedantă a deceniilor aurite subjugat … Continuă să citești poeme
poeme
se anunță din senin temperaturi negative în emisfera sufletului îngerii coboară pe ascuns din icoană sădind dumnezeiasca împietrire în vreme sunt clipe care ar trebui să fie eternitatea când aș vrea să-mi pun cuvintele nespuse în leagăn să le vântur în vis ca pe niște aripi oarbe ce adună-n sudoarea lor întreaga rugăciune acest gri … Continuă să citești poeme
poeme
Lasă-mi partea de cer Lasă-mi partea de cer ce se naște și crește în mine ca un alt corp dăruit odată cu apa ce m-a acoperit cu zgomotul acelui de trei ori cântat al cocoșului. Lasă-mi partea de cer ce nu se va mai multiplica, este una, întreagă, având chipul meu de rezervă când va … Continuă să citești poeme
Poemul iertărilor
miroase a pâine coaptă vârsta mea lacrima are circumferințele albe un cireș înflorit nesfârșite mulțimi de mâini în pânza de păianjen descălecăm în umbrele prietenilor le zgâriem umezeala cu unghiile simțim mirosul sângelui moale ca un răsărit de soare vocea ta o sală de spectacol adună iertările din lacrimile prietenilor la capătul vocii un strigăt … Continuă să citești Poemul iertărilor
„Tu eşti steaua, pot pentru ca să zic chiar luceafărul”
Atraşi de strălucirea fără egal a Luceafărului de seară, mulţi te întreabă „ce stea e aia”, neştiind că planetele nu au acea scânteiere aparentă a stelelor produsă de turbulenţe şi impurităţi atmosferice. Zic „de seară” fiindcă alteori Venus este vizibilă pe cerul estic dinaintea zorilor şi până la răsăritul Soarelui, ca Luceafăr de dimineaţă. Fiind … Continuă să citești „Tu eşti steaua, pot pentru ca să zic chiar luceafărul”
POVESTEA TIMPULUI
Vom ajunge la aşa o încurcătură, că nici Iisus Hristos în persoană, coborând pe Pământ, cu ceasul în mână, nu va putea şti ce oră e. Salvador Dali Serile mele cu nuniţii şi cu poveştile lor erau tot mai tihnite. Fără sfârşit. Și ne şi învăţaserăm unii cu alţii. Aşa am aflat povestea timpului. Timpul … Continuă să citești POVESTEA TIMPULUI
Doi scriitori sub lupă
Încă din prima frază a eseului său comparativ, Jean-Pierre Longre anunță un soi de pendulare dialectică: „Când citesc din Cioran, mă gândesc adeseori la Queneau, iar când citesc din Queneau, mă gândesc uneori la Cioran”. Prilej cu care aflăm și că între cei doi n-au fost niciodată „relații personale” (n-au întreținut nici corespondență), dar că … Continuă să citești Doi scriitori sub lupă
DEȘERT
Vincze Ferenc s-a născut la Târgu-Mureș, în anul 1979. Este prozator și traducător. Stabilit la Budapesta din anul 1989, este în prezent profesor universitar la Universitatea Károli Gaspar din Budapesta, Departamentul de literatură Comparată. A lucrat ca redactor al revistei literare Náput, secția de critică literară (2005-2013), redactor la revista Kortárs (secția de proză) și … Continuă să citești DEȘERT
POEȚII GENERAȚIEI 90. PORTRET DE GRUP
Generaţiile/ promoţiile poetice sunt interesante nu pentru fidelitatea în fața unor principii comune, ci pentru că schimbă paradigme. Aceste mutări de accente şi culori se pot observa cel mai pregnant – precum picturile noi în „saloanele refuzaţilor” (toate noile mişcări artistice trec prin faza „refuzaţilor”) – în antologiile generaţioniste. Or, acestea nu doar că prezintă … Continuă să citești POEȚII GENERAȚIEI 90. PORTRET DE GRUP
Sub semnul luminii
Într–un amplu context liric în care predomină umbrele mergând până la tenebre, neliniștile mergând până la angoase, Gabriel Chifu e un bard al luminii, al „stării de bine”. O fibră stenică, o încredere primară în sine îl face să-și așeze versurile în acolada unui existențial pozitiv, fără ezitare mărturisit: „Cum stau pe crengile portocalului din … Continuă să citești Sub semnul luminii
Blandiana, sora Lumii
Noua carte a Anei Blandiana – Soră lume – stă alături de Fals tratat de manipulare, în perfectă complementaritate. Ambele își datorează profunzimea și subtilitatea situărilor celei de a doua priviri, cea poetică, în stare să scruteze dincolo de aparențe, să scoată la iveală un înțeles pe cât de fragil și ambiguu, pe atât de … Continuă să citești Blandiana, sora Lumii
LUMEA LUI CONSTANTIN ABĂLUȚĂ
Prima întrebare pe care ți-o pui în fața unei cărți de proză semnate de Constantin Abăluță este cea legată de definirea speciei genului epic căreia aceasta îi aparține. Chiar dacă, la fel ca în cazul celei mai noi apariții editoriale care îi poartă semnătura, Garsoniera solară a mătușii mele Heralda, autorul precizează prudent că ceea … Continuă să citești LUMEA LUI CONSTANTIN ABĂLUȚĂ
Despre salvarea prin muzică
Władysław Szpilman nu a fost scriitor, ci muzician. Cu toate astea, paginile pe care le-a scris despre anii crunți ai celui de-al Doilea Război Mondial, despre lagărele de exterminare și despre situația evreilor polonezi în Europa au devenit una dintre mărturiile cele mai impresionante ale ultimei jumătăți de veac. E drept că la faima mondială … Continuă să citești Despre salvarea prin muzică
COVIDEO JOC – MAX DUMITRAȘ
Paradisul… pardon, parazitul!.. dizarmonic ce ne-a marcat cu fierul roșu ultimul(?!) nostru an din viață (nu vreau să par funest, dar pentru unii, din păcate, chiar a fost ultimul!) a dus la o catastrofală răsturnare a tuturor cotațiilor civilizaționale pe care se baza societatea în care trăim. Sigur că e un truism această afirmație, care … Continuă să citești COVIDEO JOC – MAX DUMITRAȘ
Și atunci… ce e libertatea?
În ultimii ani, lungmetrajul românesc de ficțiune a înregistrat câteva premiere în ce privește subiectele legate de trecutul nu foarte îndepărtat: cele patru decenii de comunism românesc. Astfel, în 2019 au fost lansate pe marile ecrane Între chin și amin, filmul lui Toma Enache despre Experimentul Pitești și Cardinalul, în care, având drept „pivot” o … Continuă să citești Și atunci… ce e libertatea?
TURIST PE TĂRÂMUL ETERNITĂȚII ARTISTICE (GRECIA) ȘI AL NOSTALGIEI (ROMÂNIA)
Experiența de viață, reflexele carierei universitare americane în arealul clujean, pasiunea pentru scris și pentru alte arte tezaurizate în memoria de sexagenar/septuagenar transpuse nesofisticat, neacademic, într-o carte absolvită de irizări stilistice poate suscita interesul nu atât prin conținut, galeria personajelor, cât prin empatia/ întâlnirea cu frumosul, decența, emoția și elevația. Căci sub această imagine se … Continuă să citești TURIST PE TĂRÂMUL ETERNITĂȚII ARTISTICE (GRECIA) ȘI AL NOSTALGIEI (ROMÂNIA)
În lumea personajelor literare
Noua culegere de eseuri a scriitorului Horia Gârbea invită la o minunată plimbare prin lumea personajelor și a operelor literare românești, amintindu-ne situații și tabieturi specifice epocilor în care au fost scrise. Așadar, un tablou amplu, cu diversitatea și bizareriile lui, în care pășim (la braț) nu doar cu un literat și un comentator înnăscut, … Continuă să citești În lumea personajelor literare