Încă din anii studenției, la clasa profesorului Radu Penciulescu, Andrei Șerban a fost respectat, admirat și aplaudat pentru prospețimea, inventivitatea și noutatea creativității sale regizorale. Explorarea textelor dramatice în studiul său se finaliza în viziuni profunde, seducătoare și originale. Opțiunile tânărului regizor erau explozive construcții conceptuale, imaginative și polemice, surprinzătoare prin gândire și exprimarea reformatoare, … Continuă să citești ANDREI ȘERBAN SAU NOBILA MÂNDRIE A ÎNVINGĂTORULUI
Autor: Viața Românească
DE NATURA RERUM
I s-a spus poem științific și oarecum didactic dar azi percepem și un substrat melancolic la Lucrețiu cum se raporta el (cu suflet material!) la acea natură misterioasă imposibil totuși să o desfaci până-n ultimele elemente ce declină permanent sub unghi oblic de perisabilitate când viața-i transmite morții ștafeta iar sufletul și trupul ajung să … Continuă să citești DE NATURA RERUM
ETERNA IMPOSTURĂ
Marii scriitori ai lumii au știut să surprindă în operele lor, cu o veridicitate de multe ori crudă, dar și cu umorul necesar unei bune digestii a lecturii, tarele societății în care și-au petrecut viața. Fără a avea pretenția de a pune diagnostice definitive, ei au scos la lumină, din țesutul malformat al societății, pentru … Continuă să citești ETERNA IMPOSTURĂ
100 DE ANI DE LA PUBLICAREA DE CĂTRE ANDRÉ BRETON A PRIMULUI „MANIFEST AL SUPRAREALISMULUI”
În tot ce întâlnim pe unde trecem există ceva care vine de mult mai departe decât omul și care duce de asemenea mult mai departe. André Breton, Arcane 17, New York, 1944 Încerc un răspuns la întrebarea provocatoare „Epoca noastră mai e suprarealistă?”, din numărul special al cunoscutei reviste pariziene NRF (Nouvelle Revue Française) … Continuă să citești 100 DE ANI DE LA PUBLICAREA DE CĂTRE ANDRÉ BRETON A PRIMULUI „MANIFEST AL SUPRAREALISMULUI”
poeme
HOMER, UN PAPARAZZO Nu am crezut niciodată că am să vă spun hai să ne amintim cu mândrie că a existat cândva un ins numit ulise pe care tot ceea ce-l ținea viu era convingerea că drumul către penelopa duce spre casă o nesăbuință plătită scump chiar cu pierderea vederii de perversul homer un paparazzo … Continuă să citești poeme
poeme
LOC DE VIAȚĂ Ce mă fac cu dorința de moarte Cu sărăcia din priviri Cu nimicul de pe marginea patului Cu frica de a crede Cu refuzul de a crea Cu idea că e ceva bun în mine Cu golul din mine Cu vinul din mine Cu vin-ele-la mine din mine Cu oasele care dor … Continuă să citești poeme
ÎNTÂLNIREA CU ROQUET
– Îmi plac mult tablourile expuse, auzi Sophiana o voce bărbătească în spatele ei, vorbind în franceză, limba bunicii sale. Întoarse capul și zări un bărbat necunoscut privind picturile lui Maleas. – Claude Roquet, critic de artă. – Sophiana Gysis, curatorul expoziției. – Mă bucur să vă cunosc și să pot vorbi în limba mea. … Continuă să citești ÎNTÂLNIREA CU ROQUET
DESPRE DOLIU (NU ȘI DESPRE MELANCOLIE)
Mi-a atras atenția, zilele trecute, o observație a lui Mircea Mihăieș pe marginea temei doliului, pe care am auzit-o rostită într-o emisiune, alături de intervievatorul său, Cristian Pătrășconiu. Spunea Mircea Mihăieș că i se pare că, în ziua de azi, nici doliul nu mai e ce-a fost, în sensul că „s-a scurtat, s-a tehnologizat, nu … Continuă să citești DESPRE DOLIU (NU ȘI DESPRE MELANCOLIE)
VALORI ȘI NORME
Diferența dintre valori și norme, se știe, constă în aceea că valorile sunt abstracte, respectiv, niște concepte generale, în timp ce normele sunt reguli de comportare sau linii de conduită, destinate oamenilor aflați în situații particulare. Valorile concepute de o societate influențează conținutul normelor ei; în principiu, toate normele pot fi legate de o valoare … Continuă să citești VALORI ȘI NORME
LUMINA CARE VEDE
Să privim picturile lui Georges de La Tour, pictor francez din secolul al XVII-lea, un maestru al clar-obscurului, al eclerajului misterios. În operele sale în care apar Maria Magdalena, Sf. Ieronim, Sf. Iosif, putem observa cum lumina creează contraste puternice cu întunericul, căruia îi smulge personajele. Sursa este flacăra unei lumânări. O posibilă interpretare ar … Continuă să citești LUMINA CARE VEDE
DESPRE „LUMEA FINITĂ ȘI PERCEPȚIA EI INFINITĂ”
Coperta cărții noii cărți a lui Varujan Vosganian, reproducând un fragment din Amanții lui Magritte, ne-ar putea trimite în zona oniricului sau poate a subconștientului suprarealist, dar ar fi o pistă falsă. E mai curând (dincolo de simbolistica izolării de lume, dar și cu trimitere la vălul mortuar) o imagine cu jocuri și nuanțări ale … Continuă să citești DESPRE „LUMEA FINITĂ ȘI PERCEPȚIA EI INFINITĂ”
O DOAMNĂ ÎN POEZIE
O exultanță a feminității constituie tema aproape fără deviere a poeziei pe care ne-o înfățișează Indira Spătaru. Primejdia acesteia vădită din capul locului ar reprezenta-o căderea în poncif, depersonalizarea la adăpostul unei confesiuni de un sentimentalism ducând la o expresie standardizată. Autoarea posedă însă dexteritatea de-a o evita, ceea ce reprezintă am zice în cazul … Continuă să citești O DOAMNĂ ÎN POEZIE
UN DEBUT DE EXCEPŢIE: VASILE GRIBINCEA
O apariţie insolită în peisajul poeziei româneşti actuale îmi pare a fi basarabeanul Vasile Gribincea (n. 1997), debutant în 2023 cu volumul Coerenţa labirintică, sub egida Editurii Cartier din Chişinău. Zic insolită, fiindcă tânărul poet scrie cu totul altfel decât ar fi să-i dicteze tendinţa afişată de promoţia sa lirică. Adică aceea care privilegiază, oscilând … Continuă să citești UN DEBUT DE EXCEPŢIE: VASILE GRIBINCEA
ION MUREȘAN – POEZIA CA ESENȚĂ VITALĂ A LUMII
Specialist al coborârilor în infern, Ion Mureșan revine în atenția publicului cititor cu un nou volum de poeme, după treisprezece ani de la ultima apariție editorială. Locuit de lumi halucinante și locuind la rândul lui în ele, el își modelează cu grijă poeziile și profită din plin de perfecțiunea decantărilor în timp. Lăsându-se pradă scrisului … Continuă să citești ION MUREȘAN – POEZIA CA ESENȚĂ VITALĂ A LUMII
CONFESIUNI ÎNTRETĂIATE
În anii ‘90 se făcea mult haz despre încercările de a scrie proză ale criticilor literari. În redacția Cuvântul romanele scrise de Alexandru George, Alexandru Piru sau Marin Mincu erau comentate cu ironie, chiar dacă, cel puțin Alexandru George, pe care Radu G. Țeposu îl poreclise cu tandrețe, „Cănuță om sucit” se arăta lezat de … Continuă să citești CONFESIUNI ÎNTRETĂIATE
PALIMPSESTUL MEMORIEI
Gabriel Chifu, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, explorează teme variate, de la existențialism și introspecție, până la istorie și societate. Stilul său este caracterizat prin reflexivitate și o profundă înțelegere a condiției umane. În lirică, abordează adesea teme filosofice, meditând asupra vieții și iubirii, în timp ce, în romane, combină realismul cu elemente … Continuă să citești PALIMPSESTUL MEMORIEI
EMINESCU, ZIARIST POLITIC
„Există un domeniu al vieții noastre spirituale în care „Eminescu este cu adevărat viu și actual: ziaristica” scria Nae Ionescu într-un articol publicat în Cuvântul din 19 iunie 1929. Rămas până la începutul secolului XX în coloanele ziarului conservator Timpul, la care era prim-redactor Eminescu, acest adevăr s-a impus mai stăruitor odată cu publicarea edițiilor … Continuă să citești EMINESCU, ZIARIST POLITIC
PROZA LUI JORGE IBARGÜENGOITIA. IPOTEZE DE LECTURĂ
Unele dintre evenimentele povestite aici sunt reale. Toate personajele sunt imaginare. Jorge Ibargüengoitia Mexicanul Jorge Ibargüengoitia este unul dintre acei scriitori ai secolului XX care au fost multă vreme insuficient înțeleși, câtă vreme opera sa poate fi interpretată în mod adecvat doar atunci când este plasată într-un context estetic mai larg. Prezență aparte în … Continuă să citești PROZA LUI JORGE IBARGÜENGOITIA. IPOTEZE DE LECTURĂ
O EXPRESIE DIN SIENA
„Cor magis tibi Sena pandit” (Siena își deschide inima mai mult decât această poartă) – așa scrie pe frontispiciul de deasupra intrării în Siena, cum vii dinspre nord, dinspre Florența și intri prin Porta Camollia, cea mai vestită a celebrului oraș din Toscana. Numele porții este legat de legenda întemeierii Sienei, conform căreia, în secolul al … Continuă să citești O EXPRESIE DIN SIENA
O CAPTIVANTĂ POVESTE CINEMATOGRAFICĂ POSTMODERNĂ
Unul dintre cele mai importante filme românești lansate în cinematografele autohtone în toamna lui 2024 este Unde merg elefanții, al doilea lungmetraj scris și regizat de Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga. Cel dintâi lungmetraj al lor, Să nu ucizi (2018), era o dramă apăsătoare, inspirată de scandalul Hexi Pharma din 2016 și de cazul … Continuă să citești O CAPTIVANTĂ POVESTE CINEMATOGRAFICĂ POSTMODERNĂ
Alexandru Macedonski la Academie
Întrucât anul acesta cultura română aniversează 170 de ani de la nașterea lui Alexandru Macedonski, Biblioteca Academiei Române împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române au organizat o expoziție sub genericul Alexandru Macedonski 170, găzduită de sala de expoziții a bibliotecii. Inaugurarea acesteia a avut loc în 3 septembrie, ora 13.00, în prezența unui public … Continuă să citești Alexandru Macedonski la Academie
Festivalul Internațional de Poezie-București (XIV)
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2024, o nouă ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). „Proiect cunoscut și urmărit cu interes atât de breasla scriitorilor, cât și de publicul iubitor de poezie, Festivalul Internațional de Poezie București a ajuns la cea de-a XIV-a ediție. Festivalul a crescut exponențial de la un … Continuă să citești Festivalul Internațional de Poezie-București (XIV)
Breviar editorial
Antoine de Saint-Exupéry. Îmblânzirea haosului de Răzvan Ventura, col. Efigii, Editura Junimea, Iași, 2023 Fără a se fi dorit a fi un scriitor cu tot dinadinsul („nicăieri în agende şi în caietele pline de note disparate nu apare nici cea mai firavă schiţă a unei intrigi, a unui personaj, o idee de roman posibil”, scrie … Continuă să citești Breviar editorial
Revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2024 Din 30 august. G. C. (Gabriel Chifu), „La centenarul unei cărți fundamentale a culturii române” (Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu): E. Lovinescu definește vectorii devenirii noastre, și anume, opțiunea pentru valorile occidentale, ca semn al viitorului nostru, în opoziție cu preferința pentru Răsărit, semnul trecutului: „În veacul și … Continuă să citești Revista revistelor