După Imnul frumoasei Olivetti, în care oscila programatic între spațiul real, cu accente ale poeziei cotidianului, și secvențe ce trădau un poet educat la școala neoexpresionismului, Ioan Barb publică la editura Școala Ardeleană Cetățile de scăpare, volum care, la o primă lectură, poate lăsa impresia orientării autorului spre ceea ce s-ar numi poezie religioasă sau, … Continuă să citești Sub semnul Tatălui
De foarte multe ori, în lumea artelor (și nu numai!), se întâmplă ca o vorbă bună, altminteri, mult așteptată, o cronică pozitivă sau foarte laudativă, encomiastică sau chiar lingușitoare, în fine, deci, e vorba de ceva foarte bun la gust (!), deci, de foarte multe ori, vorba de bine să nu fie mai eficientă ca … Continuă să citești CONJURAȚIA REFULAȚILOR
Ar fi împlinit, pe 28 aprilie 2021, 80 de ani. A debutat – alături de Dan Pița, Iosif Demian, Andrei Cătălin Băleanu, Peter Bokor, Stere Gulea, Ion Marinescu, Nicolae Mărgineanu, Dinu Tănase, Roxana Pană, Bogdan Cavadia ş.a. – cu Apa ca un bivol negru, lungmetraj documentar despre dramaticele inundații care au afectat România în primăvara … Continuă să citești REMEMBER MIRCEA VEROIU – 80
S-au deschis sălile de teatru, cu chiu cu vai, mai precis cu 30 la sută din locuri ocupate, dar măcar actorii văd figuri de oameni în fața ochilor, atunci când se termină spectacolul. Și totuși online-ul rămâne în vigoare. Mai ales pentru difuzarea vreunui spectacol de la Cluj-Napoca în toată țara sau a unuia de … Continuă să citești „Cartoforii” de la Teatrul Național din Cluj-Napoca
De fapt, nu ne-a părăsit, ci s-a întors la el acasă. Horea Cucerzan s-a născut la 7 iunie 1938, la Blaj, la doi paşi de simbolul libertăţii acestei ţări („M-am născut chiar lângă Câmpia Libertăţii. De la casa mea, erau 50 de metri până la dealul magic pe care se așezase Avram Iancu cu moţii … Continuă să citești A plecat un lord
De la antologiile de poezie religioasă, realizate de Pan Vizirescu (1943), Florentin Popescu (1999), Magda și Petru Ursache (2002), Mircea Croitoru (2003) și Ion Buzași (2004), cel din urmă face pasul către exegeză, cu volumul Valori creștine în poezia românească (2009, Editura Dacia), o temerară cercetare din timpuri străvechi, nebănuite, sec. al V-lea AD până … Continuă să citești Ion Buzași, valori creștine în poezia românească
În – recurgând la o bătătură lexicală – capitala aurului negru (pentru cei veniți mai târziu, este vorba de orașul Ploiești!), pe vremea dictaturii, cultura a fost mereu un fel de loisir elitist, de o bipolaritate ce le era suficientă însetaților de cultură ai orașului: teatrul și filarmonica. Atât. Dacă voiau mai mult divertisment, se … Continuă să citești Mythoscopie ploieșteană
Tărâmurile ceții de Horia Al. Căbuți, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2020, 221 p. Numele autorului și titlul cărții nu pregătesc deloc lectorul pentru ceea ce înseamnă această carte: un plonjeu în lumea subatomică, o escaladare a limitelor cunoașterii pentru a descoperi, ajuns pe ultimul vârf, că deasupra este cerul, tot cerul. Sunt eseuri care continuă, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 10 / 2021 Din 5 martie. Alexandru Călinescu, „O lume care a luat-o razna”: Derapajele și aberațiile se succed cu o rapiditate halucinantă: zilnic auzi de noi puneri la index, de noi afurisenii și execuții publice, de noi exigențe, una mai aberantă ca alta, ale corectitudinii politice. Chiar acum în Franța e o … Continuă să citești revista revistelor
Papagalii sunt niște păsări foarte simpatice, cu figurile lor ciudate și parcă pregătite tot timpul să te ia peste picior. Ba unii dintre ei chiar și vorbesc. Sigur, vorbirea lor e mecanică, repetă cuvinte pe care le-au învățat de la stăpânii și servitorii lor în același timp, oamenii, sau pe care le-au auzit repetate de … Continuă să citești Papagalii
Schiță după trei decenii (III) Prestigiul scriitoricesc, conştiinţa occidentală, migraţia şi cosmopolitismul, vânzările de carte, atracţia literaturii De-a lungul deceniilor postcomuniste a existat în cercurile literare şi mai larg-intelectuale iluzia unui nemaipomenit de mare „prestigiu” pe care toate meseriile artistice, dar în special cea a scrisului, le-ar fi avut înainte de 1989 şi care s-ar … Continuă să citești Postcomunismul literar românesc. Poezia și proza
De câteva ori, pe vremea când abia începusem să citesc literatură, mi s-a întâmplat să mă trezesc cu dorința de a da mai repede paginile cărții pe care o citeam, pentru a ajunge la final. Voiam să știu „ce se întâmplă”, fără a mai fi nevoie să aștept, parcurgând pagini plictisitoare cu descrieri care nu … Continuă să citești Lucruri simple despre literatură
„Odată, citind din poeziile lui Paul Celan, am avut o experiență pe care nu o pot descrie decât ca mistică. Asta s-a întâmplat cam cu 20 de ani în urmă, lucram într-un post care îmi cerea să stau trează mai toată noaptea, o dată sau de două ori pe săptămână. Într-una din acele nopți, încercând … Continuă să citești SUB SEMNUL LUI PAUL CELAN
„Viaţa unui om se poate sfârşi, dar viaţa artei sale, nu.” Zeami – Şapte tratate secrete de teatru Nō Gonesc prin amintiri, blânde sau dureroase pentru a-mi insemina privirea asupra prezentului, trist și mohorât… amintirile au în ele glasuri de dragoste și prietenie, răspântii de neliniște, dar înăuntrul lor poți trăi ceea ce ai fost. … Continuă să citești Amintindu-mi-l pe George Constantin
În vara anului 2017, înceta să bată inima celui care a fost romancierul și academicianul Augustin Buzura, anunțau sec ziarele. Marele prozator ardelean se năștea pe 22 septembrie 1938, în comuna Berința, județul Maramureș. A absolvit liceul „Gh. Șincai” din Baia Mare în anul 1955, apoi Facultatea de Medicină Generală din Cluj-Napoca (1964), cu specializare … Continuă să citești AUGUSTIN BUZURA. PSIHOLOGIA NEBUNILOR ȘI BESTIILOR SUB LUPA ROMANCIERULUI
Moto: Uneori răul trebuie iertat. Nu aceasta este esența realității? Monștrii cu bot de catifea este, cred, cel mai puternic roman al unui autor tânăr (și nu numai) publicat în 2020. Simona Poclid mai are destul până să împlinească trei decenii de viață (indelicatețea de a preciza vârsta vrea aici să fie o expresie a … Continuă să citești FICȚIUNEA PERICULOASĂ
Loc comun, de la manualele de liceu la lucrările academice, Ureche inaugurează direcția laică a istoriografiei moldovene1. El are meritul de a fi încheiat o perioadă (a operelor encomiastice, realizate sub poruncă și supraveghere domnească, semnate de călugării Macarie, Eftimie și Azarie) și de a deschide o tradiție în care îi vom regăsi pe Miron … Continuă să citești GRIGORE URECHE. DIACRONIA UNEI EXPRESII
Apărut la finele anilor ʼ60 în Statele Unite, insinuându-se în instituții sub diferite pretexte și purtând diferite nume – dreptate, egalitate, echitate, drepturile copiilor, drepturile femeilor, drepturile minorităților etc. – progresismul ajunge, iată, și la noi, tot sub diferite chipuri, niciodată sub numele lui adevărat și limpede rostit. Europa a devenit, și ea, progresistă, Uniunea … Continuă să citești ROMA ANTICĂ, SIBERIA DEPORTAȚILOR ȘI ZIUA DE MÂINE
De câțiva ani, India este parte a vieții mele. Așa se face că citesc cam tot ce apare în limba română despre India, de la reportajele de călătorie la volumele de memorii sau romanele scrise de autorii indieni. Abia așteptam romanul Anuradhei Roy, Toate viețile pe care nu le-am trăit1! Motivele erau multe: autoarea s-a … Continuă să citești „TINERII EXPERIMENTEAZĂ ȘI INVENTEAZĂ O LUME NOUĂ PENTRU EI ÎNȘIȘI”
Isadora Sânzianei Cosima ea locuia în umbrele serii fuma ţigări uşoare îmbrăca rochii din mătase glazurată călătorea fără bilet iubea podurile arcuite peste visul ceasornicelor şi amurgurile care îi ţeseau eşarfe strălucitoare dimineaţa desena cercuri în apă seara aprindea candelabre cu 1000 de braţe şi-ar fi dorit o grădină a ei cu apusuri scurte şi … Continuă să citești poeme
Sunt excepții cazurile în care scriitorii, adică acele persoane care, în creația lor, se scriu, în primul rând, pe ei înșiși, mai găsesc timp și disponibilitate pentru a aduce în prim-plan și gânduri ale confraților; care să creeze, prin dialog, acel cadru intim, ocrotitor și stimulativ, în care aceștia să-și exprime credințele, neliniștile, obsesiile. Iar … Continuă să citești DESPRE MEMORIE, ADEVĂR ȘI ALTE REPERE ESENȚIALE
În toamna aceea fără sfârşit, nici nu mai conta dacă era joi, vineri sau marţi, pentru că zilele treceau cuminţi şi egale, ca nişte dungi de lumini şi de umbre uşor fluturate peste pietre şi ierburi. Astfel încât mergeau zilnic, cât vedeau cu ochii, lăsându-se purtaţi de înţelepciunea sau de înverşunarea tăcută a Dascălului, călătorind … Continuă să citești PORŢILE ORIENTULUI
VÂNĂTOARE Sunt ca o pasăre de omăt ce vorbeşte limba vânturilor cu aripi strânse ca într-un joc capcane se nasc afară şi-n mine cerul mă zgârie Cineva se scutură la uşă de zăpadă, deşi e vară tropăie zăpada cu paşi necuminţi departe de aici nopţi însorite la pol într-o cădere liberă lucrurile scapă de sub … Continuă să citești poeme
sublata causa, tollitur effectus cei din vagoane aveau ochii liniștiți injectați cu 21 de grame de singurătate priveau absenți cum la fereastră se îmbulzeau pești sângerii acoperiți de țărână drumul își aduna marginile embrionare în timp ce stejarii își făceau curaj și plonjau în ceața neptuniană fără să știe că dincolo apa Iordanului secase cei … Continuă să citești poeme