Toamna la Voroneț, cel mai longeviv festival de film din România, a debutat în 1981 sub semnul diaporamei. Sintetizând, regizorul Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor și membru în juriul actualei ediții, a pus – cum se spune – punctul pe „i”: „Totul a pornit de la o idee! Și de la pasiunea unui om: Emil … Continuă să citești Încă o toamnă la Voroneț
Autor: Viața Românească
Kiritza soprană de coloratură
Teatrele au rămas deschise și în valul patru al pandemiei, în condițiile zilei, 50 la sută din săli ocupate, adică un loc ocupat și cele două de pe o parte și de pe cealaltă libere, iar la intrare arăți certificatul verde. Pentru cei din sală e mai comod să nu aibă vecini la stânga și … Continuă să citești Kiritza soprană de coloratură
Ioan Bianu, comemorat la Biblioteca Academiei
În pofida restricţiilor tot mai severe impuse de evoluţia dramatică a pandemiei de coronavirus, Biblioteca Academiei Române l-a comemorat, în zilele de 12 şi 13 octombrie 2021, pe Ioan Bianu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani. Dacă cineva merita omagiat în impresionantul amfiteatru Ion Heliade-Rădulescu al BAR, acesta era, fără îndoială, … Continuă să citești Ioan Bianu, comemorat la Biblioteca Academiei
Familia Giacometti la Maeght
Până pe 14 noiembrie, Fundația Maeght, din Saint-Paul-de-Vence, a oferit pentru prima dată în lume o retrospectivă ce reunește cei cinci artiști ai familiei Giacometti: Giovanni, Augusto, Alberto, Diego și Bruno. Lucrările fac parte, în principal, din colecția Muzeului de Artă și Istorie, din Neuchâtel (Elveția). Familia de artiști Giacometti îi numără pe Giovanni, tatăl … Continuă să citești Familia Giacometti la Maeght
Eminescologi clujeni
Prin aplicata-i lucrare (Eminescologi clujeni, Ed. Limes, 2011, Cluj-Napoca), Constantin Cubleșan convinge că există astăzi și o școală de eminescologie în Ardeal, pe lângă cea ieșeană, decelând două ramificații: una pozitivistă, avându-l ca mentor/ înaintaș pe G. Bogdan-Duică, și o alta, descendentă din D. Popovici, axată pe criteriul artisticității. Un grup de 29 de exegeți, … Continuă să citești Eminescologi clujeni
Ocupația acuareliană
„În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână…” – așa începe una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Minulescu. Ea se intitulează Acuarelă. Ploile interminabile care au scufundat luna octombrie într-un fel de bucurie cinică a cerului au fost contestate vehement de satisfacția procurată de o veritabilă sărbătoare a priviriii, Bienala internațională de … Continuă să citești Ocupația acuareliană
BREVIAR EDITORIAL
Frumoasele zile ale tinereților mele de Ana Novac, Editura Cosmopoli, Bacău, 2021, 267 p. Nu ai de unde să știi. Chiar dacă ai crede că știi, nu ai de unde să știi cum este viața de zi cu zi într-un lagăr de concentrare. Pentru că acesta este subtitlul acestei cărți, Jurnal de la Auschwitz. Traducerea … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 43 / 2021 Din 15 octombrie. Nicolae Manolescu, la „Peștele pe uscat” (dialog cu Daniel Cristea-Enache): Presimțeam încă din anii 1990 că literatura și arta vor deveni, o dată cu trecerea timpului, domenii de nișă. Iată un exemplu. Astăzi nu mai încape îndoială că divertismentul e o formă de subcultură, care a trecut … Continuă să citești revista revistelor
Dependenții de lectură
Grea boală, zău așa, mai ales că e fără alt leac decât, vorba aia, sapa și hârlețul. Alcoolicii anonimi se pot plânge la organizația respectivă, noi unde să ne plângem că într-un aeroport ca „Henri Coandă”, dacă ai uitat să-ți iei o revistă mai de Doamne-ajută sau o carte de-acasă, riști să stai cu ochii-n … Continuă să citești Dependenții de lectură
Anabasis
1 imens vine un soare înot în fiecare pauză de masă la televizor o văd pe fata de la Solling Stone că-ncepe să curgă ca înghețata pe băț ca picătura de apă suind obeliscu’n desmăț 2 la 90 cu plete dalbe o fi venit de prin nămeți cărăbușul unul pe față unul pe dos … Continuă să citești Anabasis
Cunoaștere îndrăgostită și dragoste cunoscătoare
„Ferice de cei care văd frumusețea în locuri în care alții nu văd nimic.” Camille Pissarro Ceva ne spune că relația Eu-Tu – fundamentală în eros – e subîntinsă de o dimensiune originară, în care, arhetipal, o ființă e irepresibil atrasă de o altă ființă și tinde să fie una cu ea. De ce nu … Continuă să citești Cunoaștere îndrăgostită și dragoste cunoscătoare
VASILE ALECSANDRI, ÎNTEMEIETORUL
aniversare 200 Când mă şcoleam, am aflat că Vasile Alecsandri este „rege al poeziei”, cum l-a numit tânărul Eminescu într-o retrospectivă poetică despre „zilele de-aur a scripturilor române”. Erau numiţi acolo Daniil Scavinschi, Nicolae Văcărescu, Cantemir (Antioh), Anton Pann, Heliade, Cârlova, Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Andrei Mureşanu, Costache Negruzzi. L-am crezut pe Eminescu, l-am iubit şi … Continuă să citești VASILE ALECSANDRI, ÎNTEMEIETORUL
Telos liric ivănescent
Preliminarii machiavelice În clasa a cincea, profesorul de matematică l-a pus să scrie la tablă pe unul dintre elevii slabi ai clasei următoarele: știu că știu / știu că nu știu / nu știu că știu / nu știu că nu știu. Pe lîngă izul socratic, am constatat gradarea, stadialitatea afirmațiilor. Cu trecerea anilor, orice … Continuă să citești Telos liric ivănescent
ANGELA MARINESCU LA 80 DE ANI
sau JOCUL POETIC CA SINUCIDERE LENTĂ Numele Angela Marinescu (n. Arad, 1941) este pseudonimul cu care semnează Basaraba-Angela Marcovici. Cariera sa de gimnastă a fost brutal întreruptă de o gravă tuberculoză care, între 15 și 26 de ani, i-a marcat puternic tinerețea. Decisă să studieze medicina, a sfârșit prin a lua o diplomă în psihologie … Continuă să citești ANGELA MARINESCU LA 80 DE ANI
Povestea naţiei ca „istorie de consum”
Despre scrierile „adresate marelui public” Se vorbește adeseori despre „literatura de consum”, mai rar despre alte categorii de texte, cu alte profiluri, adresate marelui public. De fapt toate domeniile culturale și ale cunoașterii în genere își au discursurile lor de „popularizare”, de largă accesibilitate, „de masă”. Există știința matematicii, cunoscută profesioniștilor cărora li se adresează … Continuă să citești Povestea naţiei ca „istorie de consum”
poem
1 primele raze ale poemului răsar la miezul nopții din hăul ordonat al vocilor noastre neîmblânzite înaintăm pe urma negrei sclipiri orbitoare spre grotele silabelor neumblate e încă noapte în cuvinte mii de ochi roșii minusculi feroci stau la pândă noaptea e lungă – noaptea dinaintea poemului – vocea ne conduce spre zori înnegurate ieșind … Continuă să citești poem
DE CE ROMÂNIA NU E CA ELVEȚIA
Omul se scarpină-n cap, privește total nedumirit și nu știe ce să răspundă. Este sărăcăios îmbrăcat, se vede că-i amărât și că nu așteaptă îmbarcarea la cursa de Spania pentru a face turism. Nu, omul merge la muncă iar limba pe care-o vorbește tânăra care face controlul actelor pentru îmbarcare îi este străină, cu toate … Continuă să citești DE CE ROMÂNIA NU E CA ELVEȚIA
Vizită într-un frigider
Îţi vine să crezi că un strănut iese cu 965 km/h, de peste două ori şi jumătate mai rapid decât cea mai violentă vijelie înregistrată vreodată pe Pământ (372 km/h pe vârful Washington, New Hampshire, 1934)? De fapt însă, ce mare scofală sunt, la urma urmei, vijeliile terestre? În gigantica turbină a lui Neptun, unde … Continuă să citești Vizită într-un frigider
KAFKA ȘI TINERELE FETE
Daniel Desmarquest, născut în 1946, e un scriitor francez rămas oarecum în umbră. A scris puțin și fără mare succes. Totuși, în 2002, el obține premiul Médicis pentru eseul Kafka et les jeunes filles. Pentru Desmarquest, Kafka e obsedat de tinerele fete și se consolează cu prostituatele. În Jurnal, el notează că și-a petrecut viața … Continuă să citești KAFKA ȘI TINERELE FETE
VIERMELE DIN MĂR
Doctorul Iosif Stroia se întoarce acasă pe jos, evitând, ca de obicei, aglomerația din tramvaie, troleie și metrou, la o oră de vârf. După o noapte de gardă la Spitalul Colentina, pare un efort de voință bizar să ignori mijloacele de transport în comun. N-a fost o gardă prea grea, ar fi putut chiar ațipi … Continuă să citești VIERMELE DIN MĂR
poeme de OMAR LARA
La 2 iulie 2021, într-o fatidică zi de vineri (măcar că nu pe data de 13) inima unui mare poet a încetat să bată. La Concepción, în Chile, la nici o lună de la împlinirea vârstei de 80 de ani, s-a stins Omar Lara: un nume care este, a fost de mult și va rămâne … Continuă să citești poeme de OMAR LARA
Proză de Julio Ortega
Născut în 1942, la Casma, în Peru, Julio Ortega este unul dintre cei mai importanți oameni de litere ai Americii Latine. Eseist, teoretician al literaturii, poet și prozator de marcă, profesor la prestigioase universități din Europa, America de Nord și de Sud, recompensat cu numeroase premii și distincții pe continentul sud american și în întreaga … Continuă să citești Proză de Julio Ortega
Nicolae Popa, secretarul lui Mitrofan Plângăciosul
Poemele lui Nicolae Popa sunt construcții cu resorturi sigure, detalii funcționale ale unui univers, nu decorații ocazionale pentru înviorarea prozei cotidiene. Edificiul său poetic se ține în picioare pe temelii și piloni de rezistență, așezați pe un principiu al euritmiei, nu al simetriei. Una dintre carcasele noului volum de la Tracus Arte, intitulat Mitrofan plângăciosul, … Continuă să citești Nicolae Popa, secretarul lui Mitrofan Plângăciosul
Vocația unei vârste
Poezia lui Ioan Moldovan e cea a unei vârste. Dacă unii dintre noi au vocația unei anumite vârste, aceasta se poate manifesta de timpuriu, marcând cea mai întinsă parte a vieții. Inclusiv senectutea. Avem impresia că poetul a înfățișat din vreme o reticență gravă ori ironică, o incredulitate în fața clocotului afectiv pentru a avea … Continuă să citești Vocația unei vârste