psiho
IOANA SCORUȘ
Articol publicat în ediția
1/2022
Gata, ne-am obișnuit. Nu mai avem o prea mare problemă cu pandemia. I-am înțeles mersul, știm că vor mai exista carantinări căci doar au mai fost, știm că există o dispută între vacciniști și antivacciniști, chiar dacă unii antivacciniști s-au vaccinat între timp (scopul scuză mijlocele) fără să-și schimbe și tabăra, ne-am obișnuit cu spitalele … Continuă să citești ORNAMENTE DANTELATE, TINICHELE, FRANJURI
restituiri
Dan Gulea
Articol publicat în ediția
1/2022
Recenta apariție de la Arhivele Naționale a scrierilor Aidei Vrioni (1880-1954) – Din scrierile uitate ale Aidei Vrioni, vol. I, Memorii și corespondență, studiu introductiv de Anemari Monica Neagu, București, 2021, 490 p., indice de nume și locuri – este valorificarea unui fond generos, ce va însemna peste 1000 de pagini, după ce va fi … Continuă să citești Aida Vrioni
lecturi fidele
LIVIU CAPȘA
Articol publicat în ediția
1/2022
Mai mult de jumătate din cartea sa de evocări şi portrete literar-prieteneşti, Caligrafie şi culori, Petre Stoica o consacră expresionismului german, fie teoretizând acest curent literar-artistic ce cuprinde la începutul secolului XX un teritoriu cu „epicentrul seismic în Berlinul epocii wilhelmiene”, fie prin scurte dar semnificative comentarii la creaţiile celor mai importanţi scriitori subjugaţi de … Continuă să citești Petre Stoica, expresionismul german şi Dostoievski
cititor în stele
Emil Lungeanu
Articol publicat în ediția
1/2022
Chaldeenii, despre care scria Apollonios din Myndus că explicaseră perfect încă din srăvechime cometele („asemănătoare planetelor, atâta doar că, mişcându-se departe de Pământ, rămân invizibile aproape tot timpul”), se dovediseră mai isteţi decât Aristotel, cu toată Logica lui, care credea că-s fenomene atmosferice aducătoare de secete şi vijelii, eroare ce va sta la baza superstiţiei … Continuă să citești „Prelejere ghespre comeată”
cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
1/2022
Una dintre piesele care ar putea servi de camerton pentru cititorul noului volum de versuri al Irinei Nechit ar fi acest poem programatic, un tablou cosmogonic, al (re-)naşterii poeziei din resurse naturale: „Vara fierbe în cotloane albite de spumă,/ se târăște împreună cu viperele/ galopează pe pajiști plesnind crupele cailor,/ urcă fulgerător pe tulpinile copacilor…” … Continuă să citești Grădinile scufundate ale Irinei Nechit
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
1/2022
Un reper al poeziei lui Radu Ulmeanu poate fi considerată acea prospețime solemnă ca de început de lume care îmbină imaginile grandioase cu senzații primare, țărănești, frecvent degajată sub condeiul său. Totul e simplu și totodată aducând o melancolie, ce alunecă spre patetism: „M-am trezit într-o dimineață plin de pământ/ și pământul acela era plin … Continuă să citești O poezie transilvană
cronica literară
Irina Petraş
Articol publicat în ediția
1/2022
Spuneam altădată că, pentru mine, Al. Cistelecan e un classicus, în sensul etimologic al termenului, adică un ins de încredere, pe care poţi conta. Şi când subiectivitatea unui comentariu îţi pare contondentă, eşti obligat să recunoşti curând, recitind textul cu un semiton mai jos, că are, iarăşi, dreptate. Al. Cis. posedă deopotrivă şarmul – decurgând … Continuă să citești „Fete pierdute” și băieți rătăciți
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
1/2022
Ana Blandiana este un personaj emblematic al României postbelice. Poetă de primă mărime a generației ’60 – ’70 (a debutat editorial în anul 1964 cu volumul Persoana întâia plural), devenită tot mai incomodă pentru autoritățile comuniste, începând cu mijlocul anilor ’80, odată cu publicarea unor poeme considerate subversive în revista studențească Amfiteatru (scandal încheiat atunci … Continuă să citești ÎN LUMEA ANEI BLANDIANA
lecturi fidele
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
1/2022
Vasile Popovici este un personaj parcă un pic prea paradoxal pentru lumea literară. În lumea literară, personalitățile nu au multe linii de forță magnetică, în schimb, ele sunt destul de clare. În general, nu există configurații sincretice, mixturi, amestecuri forțate sau melting pots. Atunci însă când sunt întâlnite, excepțiile de la regulă asigură tot farmecul … Continuă să citești ESEURI DE MENUET
recenzii
MONICA GROSU
Articol publicat în ediția
1/2022
Prozator și jurnalist cu o îndelungată experiență, Gheorghe Jurcă s-a impus ca o voce reprezentativă a vieții culturale albaiuliene, autorul unei opere bogate și diversificate din punct de vedere structural și tematic. Palmaresul realizărilor sale literare și publicistice impresionează, subliniind rezistența acestui scriitor de cursă lungă, atât de tenace și determinat să încerce totul pentru … Continuă să citești Tribulațiile fanteziei și ale memoriei
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
1/2022
Cunoscut pentru opoziția sa fermă față de regimul comunist, definindu-se singur drept „un anticomunist prin naționalitate”, scriitorul polonez Józef Mackiewicz (1902 – 1985) a călătorit, străbătând lumea în lung și-n lat, încă din primii ani de viață. Căci, născut la Sankt Petersburg, el va ajunge de timpuriu la Vilnius, apoi în Polonia, patria părinților săi, … Continuă să citești Cu Józef Mackiewicz, pe drumurile Istoriei
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
1/2022
Pe lângă toate atributele sale, explicite, bănuite sau inefabile, arta înseamnă renunțare. Fiindcă „produsul”, odată ieșit de sub pecetea artistului, trece într-o altă stare. Se agregă altfel. Intră în posesia unei altei entități: privirea magnanimă. Doar ea o poate îmbogăți cu – așa cum scria într-un jurnal regretatul pictor Marin Gherasim – cete de îngeri! … Continuă să citești ACROBAȚÌI DE CULOARE
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
1/2022
Efect al pandemiei, majoritatea covârșitoare a premierelor anului 2020 au fost amânate pentru 2021. Drept posibilă urmare a acestui fapt, legendarul Ridley Scott a ieșit pe marile ecrane în anul precedent cu două filme: Ultimul duel / The Last Duel și Casa Gucci / House of Gucci, care au rulat și în România aproape simultan … Continuă să citești De două ori Ridley Scott
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
1/2022
Cu o mare întârziere – există destule motive și explicații pertinente – , a apărut (abia) nr. 3/2021, deși ne aflăm, iată la finalul anului, al revistei Memoria. Din păcate, publicația fondată de Banu Rădulescu, deși beneficiază de sprijinul Uniunii Scriitorilor, a căzut într-un soi de uitare (paradoxală situație, căci se numește Memoria), intrând într-o … Continuă să citești Un nou număr din revista MEMORIA
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
1/2022
Academia Civică, una dintre instituțiile cele mai active în recuperarea istoriei noastre, își leagă numele (în aceste condiții precare privind interesul pentru trecutul recent al României) de eforturile aproape supraomenești ale Anei Blandiana și ale regretatului Romulus Rusan. De altfel, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului – înființat tot de cei doi – este avanpostul … Continuă să citești O carte despre refugiații din Basarabia și Bucovina
miscellanea
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
1/2022
Pâinea și vinul vieții. Lecturi din poeți contemporani de Simona-Grazia Dima, Editura Tracus Arte, București, 2021, 210 p. Minuțioasă și empatică, elevată, având cu precădere atenția orientată spre altitudinea spirituală a diverselor scrieri, autoarea este surprinsă de Cornel Ungureanu în câteva rânduri de mare rafinament: „Matură, lucidă, chiar hiperlucidă autoare – poetă, eseistă, comparatistă – … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
1/2022
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2021 Din 3 decembrie. Nicolae Manolescu, la „Peștele pe uscat”: Sunt sigur că atât unitatea, cât și dezbinarea sunt prezente în toate societățile și în toate momentele istorice. Problema este ca dezbinarea să nu devină vrăjmășie. Noi, astăzi, nu suntem dezuniți, ci vrăjmași. Am încetat să ne tolerăm unii pe alții. … Continuă să citești revista revistelor
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2021
După trei incendii la spitale din Piatra Neamț, București și Constanța, te gândești de tot atâtea ori înainte de a te lăsa internat. Sigur, boala acestor ani nu-ți lasă prea mult timp să reflectezi, iar starea în care e nevoie de terapie intensivă cu atât mai puțin. Dar, oricum, când intri în spital la … Continuă să citești Nici la bal, nici la spital
inedit
Articol publicat în ediția
11-12/2021
un interviu inedit, realizat de Roxana Eminescu Roxana Eminescu: Într-un articol de fond al României literare, din 1973, la a 85-a aniversare a dvs., era formulată o „acuzare”, iar principalul inculpat era chiar victima, adică Iorgu Iordan. Se spunea acolo că, în primul rând din vina dvs., activitatea literară și culturală a lingvistului Iorgu Iordan … Continuă să citești CALEA NETULBURATĂ A OMULUI IORGU IORDAN
viața literaturii
Ion Bogdan Lefter
Articol publicat în ediția
11-12/2021
Încheiat ca fenomen istoric, Cercul Literar de la Sibiu își tot sporește consistența grație recuperărilor editoriale și ca urmare a numeroaselor exegeze care-i dezvăluie noi și noi fațete. Fondată în perioada de refugiu al Universității din Cluj, după „dictatul” de la Viena din 1940, gruparea și-a văzut activitatea întreruptă brutal de instalarea regimului comunist la … Continuă să citești Cercul Literar de la Sibiu – date și titluri
eseu
Articol publicat în ediția
11-12/2021OLIMPIU NUȘFELEAN
Protagonistul din romanul Aviatorul de Evgheni Vodolazkin se trezește într-o cameră de spital, amnezic. Medicul său, Geiger, îi amintește numele, Innokenti Platonov și îl îndemnă să pună pe hârtie tot ce-și amintește, ca procedeu terapeutic, de reconstruire a vieții. Născut în Rusia țaristă în 1900, aproape de Sankt-Petersburg, revine la viață, la propriu, în 1999. … Continuă să citești SOMNUL DE GHEAȚĂ
eseu
Irina Petraș
Articol publicat în ediția
11-12/2021
Lansând tema simpozionului FestLit Cluj 2020, Istoriile literaturii române, și îngrijind apoi volumul cu același titlu care aduna contribuții din toată țara, am făcut mai întâi constatarea că, deși raftul nostru de referință este bogat și consistent, încă persistă moda lamentărilor pe tonuri diverse apropo de criza multiplă căreia pare că-i suntem sortiți. Mă încăpățânam … Continuă să citești Mică poveste cu istorii literare
opinii
ȘTEFAN ION GHILIMESCU
Articol publicat în ediția
11-12/2021
„Cine mai mult decât G. Călinescu – se întreba un neclintit emul al profesorului într-o prefață la o carte postumă de «anexe de documentație» privind Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) – ar fi putut să se pronunțe în perioada 1949-1959 (cu aproximație, a deceniului dogmatic!, n.n.) asupra poeziei noi (!), … Continuă să citești Specia amintirii literare și începutul cultului lui G. Călinescu
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
11-12/2021
În anul 1973, după spectacolele de la Botoșani, Piatra Neamț, Arad, Târgu Mureș și București, am montat la Cluj Meşterul Manole, de Lucian Blaga. Am lucrat acel spectacol împreună cu scenograful Vittorio Holtier, artist de aleasă valoare și noblețe, un om deosebit, unic în peisajul creaţiei româneşti… prin distincţie, prin modestie, prin demnitate. Vittorio a … Continuă să citești Iubirea care doare…
