cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
2/2022
Antologatorii volumului generaționist, intitulat Cine nu este mângâiat nu există, sunt (ca și în cazul altor antologii de acest gen editate la Cartier) un literat de la București și altul de la Chișinău: Anastasia Gavrilovici și Alexandru Cozmescu. Previzibil, și poeții selectați sunt de pe ambele maluri ale Prutului, fără indicii geografice în CV. În … Continuă să citești POEZIA (ȘI POETICA) DOUĂMIISTĂ: DE LA „CORPORAL” LA „SENZORIAL”
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
2/2022
Prin neostenita, deja ampla activitate a d-sale de cronicar literar, Daniel Cristea-Enache confirmă viabilitatea acestei specii aparent fragile, perisabile, astfel cum s-a manifestat reprezentativ la noi în postbelic, sub prestigioase semnături. Imună la tentațiile metodologiilor, ale grilelor scientizante, cronica se dovedește a fi, iată, în continuare „forma propriei noastre facultăți creatoare”, conform cuvintelor lui G. … Continuă să citești Critică și poezie
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
2/2022
Alexandru Paleologu mi-a spus cu mulți ani în urmă, într-un interviu pe care l-am citat în volumul Viețile lui Alexandru Paleologu că „Adevărata lume este lumea din literatură. Cea care a trecut prin imaginația unui scriitor. Cealaltă nu e lume. Noi vedem lumea ca scriitori, ca model pentru literatură, chiar dacă nu facem din ea … Continuă să citești VIAȚA DIN LITERATURĂ
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
2/2022
„Telefonul Vântului nu este un obiectiv turistic. Nu-l căutați pe hartă.” (Laura Imai Messina) I se spune Telefonul Vântului. E o cabină micuță, cu un aparat telefonic vechi, cu receptor și cu disc, amplasată în mijlocul unei grădini de pe Muntele Kujira-yama, în nord-estul Arhipelagului nipon. După tsunami-ul devastator care a lovit coastele Japoniei în … Continuă să citești Laura Imai Messina. Pe aripile vântului
lecturi fidele
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
2/2022
Mulți autori (și geniali, dar și săraci cu duhul!) s-au luptat din răsputeri cu absurdul, atunci când, în peregrinările lor creative, s-au încurcat în afirmații și, drept urmare, au dat de el. N-are rost să-i mai amintesc. Principiul terțului exclus, pe care se bazează logica elementară, adică bivalentă, înseamnă absența celei de-a treia căi. Enunțul … Continuă să citești UN ROMAN ÎN MULTE CUVINTE
recenzii
IULIAN BITOLEANU
Articol publicat în ediția
2/2022
Cu o bibliografie bogată, redutabilă, cu numeroase opuri străine, Virgil Diaconu (Biblia literară, Ed. Tipo Moldova, 2020), a dat curs în 2018 unui proiect mai vechi (1975), încercând o relectură ultramodernă a Sfintei Scripturi din perspectivă strict artistică, demonstrând cu temei și cu ceva iz polemic, valoarea estetică a celei mai însemnate – după mulți … Continuă să citești „BIBLIA” LITERARĂ
recenzii
SONIA ELVIREANU
Articol publicat în ediția
2/2022
În ciuda sugestiei din titlu, noua carte de poeme a lui Horia Gârbea, Amintiri cu poduri (Neuma, 2021) nu e rememorarea unor peripluri prin locuri privilegiate. Doar primul poem eponim induce această aparentă impresie, prin enumerarea de poduri celebre peste râuri din lumea largă. În realitate, poemul joacă rolul de preambul pentru cele patru părți … Continuă să citești HORIA GÂRBEA, „AMINTIRI CU PODURI”
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
2/2022
Nu vedem lucrurile așa cum sunt ele, le vedem așa cum suntem noi. Anaïs Nin (1903-1977) Orice artist este prevăzut în ranița existenței sale cu o pereche de aripi. Aripile sunt niște instrumente auxiliare folosite – așa cum știți – la zbor. Unii au fost dăruiți cu aripi mari, cu penaj des, ce asigură o … Continuă să citești OMUL-LUNTRE ȘI PUNTE
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
2/2022
Pentru cine urmărește cu un minim interes fenomenul, este de domeniul evidenței că ultimele decenii au marcat o evoluție, dacă nu spectaculoasă la prima vedere, cu siguranță constantă în domeniul criticii de film din România, atât din perspectiva istoricilor celei de a șaptea arte cât și a criticii de întâmpinare. Au văzut lumina tiparului, după … Continuă să citești Memorie și cinematograf
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
2/2022
La Madonna della Victoria, pictat de Andrea Mantegna în 1496, este un tablou impozant, de aproape 3 m. înălțime, conservat și expus la Muzeul Luvru. Mantegna a fost pictor la curtea Ducelui de Mantua, iar Fecioara Victoriei a fost comandată de Francisc al II-lea Gonzaga, un condotier care a vrut să sărbătorească victoria sa împotriva … Continuă să citești O pasăre din Oceania într-un tablou din Renaștere
miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
2/2022
Cu credință și dragoste de Viorel Dianu, Editura eLiteratura, București, 2021, 130 p. Viorel Dianu, un mărturisitor al lumii de acum, scrie cu osârdie și nu trec 2-3 ani să nu își publice prozele, majoritatea cu titluri ce fac trimitere la ortodoxie. Romanul de acum este construit prin intersectarea mai multor planuri temporale din viața … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
2/2022
ROMÂNIA LITERARĂ 1-2 / 2022 Din 14 ianuarie. Horia-Roman Patapievici (Discurs la primirea Premiului „Petöfi”): Pentru noi, comunismul era socialism și era rău: și anume, ceea ce era rău în comunism era comunismul însuși. Pentru opinia publică progresistă din Occident, comunismul nu putea fi principial rău tocmai pentru că era socialism, iar dacă eșuase era … Continuă să citești revista revistelor
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
1/2022
Au trecut în goana mare anii de la decembrie-le din 1989. S-au mai depus coroane, s-a mai vorbit ce s-a mai vorbit, dar nimeni nu s-a întrebat cu sinceritate ce s-a ales din „revoluția aia”. Sigur, se va spune că au apărut partidele politice, că toată lumea are dreptul să voteze pe cine vrea, nu … Continuă să citești După 32 de ani
eveniment
N. Prelipceanu
Articol publicat în ediția
1/2022
A apărut volumul Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților, de Andrei Oișteanu. Adevăruri care pot să nu placă celor care idealizează trecutul. Spicuim câteva exemple de năravuri, unele devenite tradiționale chiar la noi, altele mai internaționale, pe care le analizează autorul acestei cărți remarcabile. „Pe la mijlocul anilor 1900, presa a relatat un … Continuă să citești O istorie a lumii prin năravuri
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
1/2022
În jumătate de veac de carieră, până acum, am călăuzit întrebările spre adâncirea gândurilor de taină care neliniștesc și înseninează deopotrivă existența noastră călătoare. Arta interpretării, iscoditoare în ispitirile sale, deschide orizontul trecutului-prezent și a prezentului-trecut ce imaginează necuprinderea timpului în verticalitatea clipei… Viitorul e alintat de mistificarea fără tălmăcire a proiecției umane. Și astfel, … Continuă să citești Shakespeare. Adevăruri tăcute
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
1/2022
Geert Hofstede definește cultura ca fenomen de programare colectivă a minții. Programatorii nu sunt parte a unei mari oculte ce are o agendă anume, ci părinții, bunicii, învățătorii, profesorii și prietenii noștri care nu fac altceva decât să transmită continuu și involuntar codul cultural cu care ei înșiși au fost programați. Din momentul nașterii noastre, … Continuă să citești Cultura ca ritual
interviu
Articol publicat în ediția
1/2022
RADU OLTEAN (n. 1970) este astăzi unul dintre cei mai apreciați autori de ilustrație documentară cu subiect istoric. A absolvit Academia de Arte din București, Secția grafică, în 1997. A debutat cu seria de colaborări cu Neagu Djuvara: Cum s-a născut poporul român (2001), Mircea cel Mare și luptele sale cu turcii (2001), De la … Continuă să citești Radu Oltean: „O istorie curățată de naționalism este mult mai credibilă”
opinii
Leo Butnaru
Articol publicat în ediția
1/2022
Poezia e uimitor de democratică, dezinvoltă, cu aceeași importanță, sau lipsă de importanță, filosofând despre gaura neagră și cursa de șoareci (e de înțeles: gaura neagră nu e una de șoareci, ci… una de… mda, nu se știe de ce…) Posibil, filosofând, sufletul se eliberează de patimi. Însă esențializează poezia din el. Într-o inevitabilă interacțiune, … Continuă să citești Democratic despre democrația poeziei
poeme
Eugen Bunaru
Articol publicat în ediția
1/2022
*** Cineva cândva și-a permis mirajul (împotriva trendului de ultimă oră) de-a-și urma pașii umbra ca pe-o ofrandă naivă adusă luminii de zi cu zi. Așa l-a și prins înserarea în amurgul siamez din el însuși Știa că nu o va vedea niciodată la față dar își va urma mai departe fidel și copilărește (în … Continuă să citești poeme
profil
FLORIN ȘINDRILARU
Articol publicat în ediția
1/2022
Volumul de debut al lui Ion Drăgănoiu, Aproape sonete, 1969, abordează un optimism specific epocii. Mesajele poeziei sale sunt fixate în imagini caracteristice: “săgeată de zbor”, “scalda celestă cu apă şi foc”, “mireasma pământului”. Accente festiviste sunt ambalate de poet în simboluri uzuale în acea perioadă de renaştere a liricii noastre, păstrând şi un accent … Continuă să citești ION DRĂGĂNOIU. PROPORŢIA DE AUR
proză
RĂZVAN VONCU
Articol publicat în ediția
1/2022
Era soare și cald, era o dimineață de iunie splendidă, însă Nona Frăteanu știa că va fi o zi proastă. Pentru că fix din ziua aceea, noul director al Institutului pentru Promovarea Operelor Literare și Artistice introdusese accesul în instituție pe bază de cartelă, iar Nona, consilier la unul dintre departamente, deja întârziase. Încercase să … Continuă să citești Cartela
noua generație
Andreea ZAVICSA
Articol publicat în ediția
1/2022
După succesul volumelor Interior zero (2016) și Sonia ridică mâna (2019), Lavinia Braniște se întoarce la perspectiva subiectivă din primul roman și propune în Mă găsești când vrei (2021) o poveste de dragoste eșuată, care promitea multe la început, dar care se dezarmonizează treptat. Aceasta este însă doar o primă impresie, o tramă care nu … Continuă să citești O poetică a cunoașterii de sine în romanul „Mă găsești când vrei” de Lavinia Braniște
poeme
Angela BACIU
Articol publicat în ediția
1/2022
CUȚITUL NU MAI ARE ZIMȚI capacul borcanului de compot nu se lasă deschis usturoiul a devenit albicios și american electrica-furnizare zice să-mi schimb urgent contractul frec cu igienol și spirt clanțele ușilor masa de bucătărie aragazul tălpile pantofilor măștile devin din ce în ce mai multe colorate și neașteptate din blocul de nașteri se aude … Continuă să citești poeme
comentarii critice
Mircea Moț
Articol publicat în ediția
1/2022
În interviul acordat de Gheorghe Grigurcu lui Cristian Pătrășconiu (România literară, nr. 16/2021), confesiunile criticului și poetului stau în întregime sub semnul lucidității și al unei semnificative stări de a fi treaz, pe care le sugerează de altfel chiar numele scriitorului. Numele Grigurcu ar proveni, așadar, „din prenumele Grigore, reproducerea formei grecești Gregorios (în greaca … Continuă să citești Gheorghe Grigurcu despre el însuși
