Regizorul Claudiu Goga și-a tradus singur textul piesei lui Donald Margulies, Casa de la țară, înainte de a-i da viață pe scena naționalului bucureștean (sala Studio). Autorul, un american pasionat de teatru și care a reușit în teatru, cu un Premiu Pulitzer și cu multe traduceri ale pieselor sale, recunoaște că a încercat în această … Continuă să citești Viața oamenilor de teatru dincolo de scenă
Autor: Viața Românească
Sacrul mare în format mic
Orice carte semnată de prof.arh. Augustin Ioan este nu doar incitantă și de fiecare dată surprinzătoare, ci și, în mod sigur, utilă în înțelegerea arhitecturii sacre, domeniu în care profesorul este deja un nume recunoscut. Una dintre cele mai recente produse ale spiritului, inteligenței și erudiției acestui intelectual de elită, pe care l-a dat Universitatea … Continuă să citești Sacrul mare în format mic
breviar editorial
Prizonier într-o livadă de meri de Giuseppe Masavo, Editura Limes, Florești-Cluj, 2021 „E anul în care ne mor bătrînii,/ Pînă şi masa aceasta de călcat ştie./ Numai ei, cei care o duc bine şi din maşini luxoase ne sfidează,/ Nu vor să ştie, sau se prefac că nu cunosc.// Ştie pînă şi masa aceasta de … Continuă să citești breviar editorial
revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 18-19 / 2022 Din 6 mai. Nicolae Manolescu, „Trei generații de critici literari”: Există în momentul de față trei generații de critici literari activi: șaizeciștii, aflați la sfârșitul unei cariere care a debutat în anii 1960, de unde și denumirea; optzeciștii, aflați la maturitate, după ce au debutat în anii 1980; în fine, … Continuă să citești revista revistelor
Premiul Național de Poezie „Lucian Blaga” – 2022
În ziua de 9 mai 2022, data aniversării a 127 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, în localitatea Lancrăm, la casa memorială, cea în care s-a născut poetul, a avut loc a cincea decernare a Premiului Național de Poezie „Lucian Blaga”. Organizatori au fost Consiliul Județean Alba, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din … Continuă să citești Premiul Național de Poezie „Lucian Blaga” – 2022
In memoriam Mircea Anghelescu
Filiala Critică, eseistică și istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe stingerea din viață, în dimineața zilei de 22 aprilie 2022, a profesorului universitar, criticului și istoricului literar Mircea Anghelescu. S-a născut în București, la 12 martie 1941. A absolvit Liceul „Sf. Iosif” (ulterior, Liceul „I.L. Caragiale”), din București, în 1957, după … Continuă să citești In memoriam Mircea Anghelescu
ELEGIE PENTRU EDITORI
Aceste rânduri nu se referă la simplii redactori de carte, deși ar merita și ei o elegie, dată fiind dispariția acelora care chiar făceau această profesie cu dăruire, zeci de ani la rând, Elis Bușneag, Mircea Ciobanu ș.a. Ne vom referi la aceia care trudeau pentru a scoate din noaptea anilor texte ce puteau să … Continuă să citești ELEGIE PENTRU EDITORI
Ion Creangă. Mic studiu de imagologie? Moartea nu e hermeneut
1. Câteva date de context Dacă scriu un text despre Ion Creangă, faptul nu se datorează nicidecum unor revendicări sau impulsuri conjuncturale. Nu pentru că m-am născut la puțin peste 15 km de Humulești am scris un studiu despre el, al cărui miză – faptul reiese și din subtitlul cărții: Nonconformism și gratuitate – nu … Continuă să citești Ion Creangă. Mic studiu de imagologie? Moartea nu e hermeneut
Lecturile lui Marin Preda
Moromeții, volumul I: biblioteca populară – la doctor – la închisoare – figura mamei – o lectură a lui Perahim; Moromeții, volumul II: anul șobolanului – anii 1950 – fantasticul – o perspectivă temporală Cele 14 ediții antume ale Moromeților, vol. I (între 1955-1979) – și 5 ale vol. II (1967-1977), arată mai multe tipuri … Continuă să citești Lecturile lui Marin Preda
PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE
1. În urma unei îndelungate experiențe în critica literară și în didactica acesteia, în cartea sa Expresivitatea involuntară (București, Cartea Românească, 2017, ediția a II-a a unui text din 1977), Eugen Negrici reconsideră punctele forte ale propriilor succese pentru care mulți cercetători, de toate vârstele, îl apreciază, și devansează itinerariile cu jaloane prestabilite ale criticii … Continuă să citești PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE
VIRGIL MAZILESCU 80 – SENTIMENTUL DE „ATROCE SENINĂTATE”
Virgil Mazilescu (1942, Corabia – 1984, Bucureşti), absolvent al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română din cadrul Universității bucureștene, va face parte din grupul oniric al anilor şaizeci ce îşi propunea, conform „ideologului” respectivului curent estetic, D. Ţepeneag, „nu să transcrie, ci să creeze lucid vise, scopul fiind instaurarea unei realităţi analoage visului” (apud Virgil … Continuă să citești VIRGIL MAZILESCU 80 – SENTIMENTUL DE „ATROCE SENINĂTATE”
PANDEMIE, RĂZBOI ȘI MASCULUL ALPHA: ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Nu a fost suficient dezastrul lăsat în urmă de pandemie și, în mod particular, cel operat în sistemul de învățământ de incompetența cârmuitorilor de profil, pentru care digitalizarea s-a dovedit un obstacol insurmontabil; nu este suficient războiul de la granițele țării, care-și produce propriile unde de șoc, cu reverberații în toate zonele existenței noastre, iată … Continuă să citești PANDEMIE, RĂZBOI ȘI MASCULUL ALPHA: ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Dramaticii ani 1940 şi 2022
De la noua ordine nazistă, la noua ordine putinistă De fapt, titlul complet al primei părţi a acestor însemnări ar trebui să fie acesta: „Dramaticul an românesc 1940, văzut şi comentat de ziarista germano-americană R.G. Waldeck”; iar dacă ne referim la titlul cărţii sale (Athénée Palace, Editura Humanitas, 2022, traducerea de Ileana Sturdza, postfaţă de … Continuă să citești Dramaticii ani 1940 şi 2022
CASA DE LA MARGINEA PĂDURII
De la o vreme, cu puţin timp înainte de începerea verii, în partea de nord a satului apărea peste noapte o căsuţă. Nu aducea nicidecum a înjghebare în pripă ori a colibă mai dichisită pe care aveai timp s-o ridici privind din timp norii de pe cer. Părea o casă intrată la apă, dacă se … Continuă să citești CASA DE LA MARGINEA PĂDURII
HORIA BĂDESCU. Anotimpuri, ninsoare şi lumină
Horia Bădescu este un scriitor complex, manifestându-se plenar în mai multe domenii ale creaţiei: poezie, roman, publicistică, filozofie a culturii, eseistică, teatru. Este şi un scriitor bilingv, excelent poet şi traducător în şi din limba franceză, bine cunoscut şi apreciat, mai ales în spaţiul cultural francofon. Unitar în complexitatea operei sale, orice direcţie a preocupărilor … Continuă să citești HORIA BĂDESCU. Anotimpuri, ninsoare şi lumină
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI FILOLOGIA
Dacă mi s-ar pune întrebarea „care este în zilele noastre manifestarea informatică cu cel mai ridicat nivel de inteligență?”, eu aș opta pentru aplicațiile de traducere automată și pentru cele de recunoaștere a vorbirii (precum Translate și Speach Recognition din familia Google). Dacă la începuturi rezultatele traducerilor automate erau hilare, astăzi ele sunt oarecum întrebuinţabile, … Continuă să citești INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI FILOLOGIA
poeme
O APĂ AMARĂ am căutat poezia în locuri nepotrivite ar spune unii dar cine să știe ce loc s-ar potrivi poeziei cum umblă ea ca o felină subțire cum blana ei abia atinge câteva smocuri de iarbă am căutat poezia în dragoste și în ură am mers pe urmele ei am purtat pe brațe atâta-ntuneric … Continuă să citești poeme
De ce-ţi face o stea cu ochiul
Pus în scenă de agitaţia atmosferică, spectacolul licuricilor de pe bolta cerească nu e decât o farsă. Totuşi, există şi anumite stele – variabilele – care chiar „îţi fac cu ochiul”, într-un limbaj subtil şi extrem de complicat în comparaţie cu care un dicţionar de chineză mandarină sau cantoneză e lectură de vacanţă. Pentru sănătatea … Continuă să citești De ce-ţi face o stea cu ochiul
„Apocalipsele” lui Teo
Teo Chiriac scrie în primul număr din acest an al Revistei literare de la Chișinău despre război. Meditații ale unui scriitor, după revelion, când războiul din Ucraina încă nu pornise, dar nervii dezgoliți ai artistului îi simțeau deja suflarea. Apocalipsa după Putin, așa se intitulează textul (care anunță un serial). Azi ni se pare un … Continuă să citești „Apocalipsele” lui Teo
PIEZIȘ
După știința mea, este o situație unică în cultura noastră aceea în care un scriitor major se bucură de două monografii cu ambiția completitudinii într-un interval de numai câțiva ani. Istoriografia noastră literară nu este îndeobște așa de generoasă. E drept că subiectul merită cu asupră de măsură acest festin: se numește Nicolae Steinhardt. În … Continuă să citești PIEZIȘ
Ut pictura poesis?
O luxoasă carte-album ne înfățișează Gabriel Chifu în concrescență creatoare cu ilustrația lui Mircea Bochiș. Astfel cum am remarcat și cu alt prilej, în pofida datelor d-sale psihosomatice stenice, a armonioasei prezențe sociale de care are parte, poetul posedă o dispoziție saturniană căreia nu ezită a-i da glas în continuare. Aparențele pot înșela. Simbolul declarat … Continuă să citești Ut pictura poesis?
SORIN MĂRCULESCU – ÎNCHEIEREA UNUI CICLU
Într-o scurtă prefaţă la volumul de versuri Atât (Ed. Tracus Arte, 2017), Sorin Mărculescu mărturiseşte că încheie ansamblul pus de-a lungul anilor sub titlul mallarméan Carte singură. Ar fi a şaptea secvenţă a lui, şi poate cifra 7 are cota ei de valoare simbolică. În tot ce a scris până acum, poetul a rămas fidel … Continuă să citești SORIN MĂRCULESCU – ÎNCHEIEREA UNUI CICLU
LITERATURA ȘI VIAȚA
Colegul nostru din paginile de cronică literară, Mircea V. Ciobanu este, într-un fel, opusul lui G. Călinescu. Dacă pentru canonicul autor al Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pentru a fi un bun critic literar trebuia, în prealabil, să fii un creator care a exersat, eventual a ratat, cât mai multe genuri … Continuă să citești LITERATURA ȘI VIAȚA
J.M. Coetzee. Despre oameni și cărți
Moartea lui Isus, cartea care încheie trilogia alegorică și marele proiect narativ la care J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel și de două ori câștigător al prestigiosului Booker Prize, a lucrat în ultimul deceniu, relatează, după cum cititorul află chiar din titlu, tragicul sfârșit al lui David, neobișnuitul protagonist pe care scriitorul îl impusese încă … Continuă să citești J.M. Coetzee. Despre oameni și cărți