poeme
Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu, Sebastian Reichmann, Dan Stanciu
Articol publicat în ediția
5/2023
cadavre exquis Ideea este fiica materiei după cum spunea bătrânul translucid pe autobuz cu o specie dispărută-n buzunar (numit în general „marsupiu”, în colonel „vespasiană”, în maior „mouchoir”) și în care prospețimea se degradează prin strangulare lentă și prin căutarea zadarnică a unui vrăjitor îmbătrânit în așteptarea țâțelor eliberatoare din acea mănușă pe sânii britanici … Continuă să citești Un joc în patru
interviu
Adrian ALUI GHEORGHE în dialog cu Vlad ALUI GHEORGHE
Articol publicat în ediția
5/2023
– Cine este cititorul tău? Ce știi despre el? Ce i-ai spune, dacă te-ai întâlni cu el, cititorului tău ideal? – Nu știu cine este cititorul meu, cu atât mai puțin să știu ceva despre el. Cu fiecare text, cu fiecare carte eu cred că îl reinventez pe cititor, îl fabric, îl pun în valoare, … Continuă să citești „Tu ai un cuvânt în pântec, dacă nu-l spui mori și lași toate bogățiile”
inedit
VALENTIN IACOB (1955–2022)
Articol publicat în ediția
5/2023
BĂTRÂNUL Bătrânului îi plăceau scoicile pe care seara i le abureau în palmă cu țipătul lor păsările de noapte. Întotdeauna avea pregătite bomboane și câte o bucată de carton pe care își desena amintirile. Și ori de câte ori apărea, copiii se adunau imediat și începeau să ghicească… Asta e de pe când erai tu … Continuă să citești poeme
psiho
IOANA SCORUȘ
Articol publicat în ediția
5/2023
Nimeni nu contestă faptul că 2 + 3 = 5 sau că structura moleculară a apei este formată din doi atomi de hidrogen și unul de oxigen. Așa am fost învățați în școală nu pentru că cineva a hotărât formula chimică a apei sau că 2 + 3 = 5, ci pentru că aceste informații … Continuă să citești CUM SE INSTAUREAZĂ O IDEOLOGIE
stil
ALINA GHERASIM
Articol publicat în ediția
5/2023
(sau de la Dôme la Rotonde) Să treci strada, împreună cu amicii tăi, de la Dôme la Rotonde, putea fi un act de sfidare a unor reguli depășite și o declarație a unui mod de viață. Asta făcea Peggy Guggenheim, abia mutată la Paris. În 1920, femeilor nu li se permitea să fumeze pe terasa … Continuă să citești TOTUL A ÎNCEPUT CU UN DESEN
mens
HANNA BOTA
Articol publicat în ediția
5/2023
David Eagleman își intitulează partea întâi a cărții sale Specia rebelă1: „Nou sub soare”. Bineînțeles, fiind formați de mii de ani în cultura iudeo-creștină, propoziția ne duce imediat cu gândul la butada solomoniană, auzită în predicile de la amvoane, citită în cărți, repetată în conversațiile cotidiene: nu e nimic nou sub soare. La oricâte schimbări … Continuă să citești (NIMIC) NOU SUB SOARE
proză
AUREL ANDREI
Articol publicat în ediția
5/2023
Am coborât din taxi mult mai departe de hotelul unde eram cazat. Încă simțeam în nări mirosul spitalului din care tocmai ieșisem. Mersul pe jos îmi va face bine, mi-am spus. Mă strecuram cu greutate printre mulțimea îngrămădită în fața catedralei. Ici-colo se auzea câte un strigăt. Cineva își chema copiii care se depărtaseră și … Continuă să citești DOAMNA ÎN GALBEN
recitiri
LIVIU CAPȘA
Articol publicat în ediția
5/2023
Cu câțiva ani înainte de-a publica marea sa carte a neuitării (mulțumesc, Gabriel Chifu!), Timpul ce ni s-a dat, Annie Bentoiu a scris în fiecare zi un jurnal al ultimului an trăit sub comunism, fraze pentru viața de zi cu zi. 1989, publicat la Editura Cartea Românească, în anul 1998. O carte prin care Annie … Continuă să citești Viața trecută prin cuvinte
poeme
Virgil RAȚIU
Articol publicat în ediția
5/2023
Târgul moșilor Așa e la bătrânețe, mai scade omul. Se teșește. Îi rămân mari, mari doar urechile și pleoapele, și limba tot mai galbenă și bleagă. Așa e la bătrânețe, omul se sfrijește dacă n-are pântece, se fleșcăiește dacă e purtat de grăsimi rotunde, cu colăcei de turtă dulce. La bătrânețe, nu te îngrași ca … Continuă să citești poeme
cititor în stele
Emil Lungeanu
Articol publicat în ediția
5/2023
Dacă am considera stelele nişte cărămizi ale unei construcţii cosmice, structura universului observabil ar fi putea fi descrisă ca un agregat piramidal multietajat : stele → galaxii → roiuri de galaxii → superroiuri → ziduri şi filamente → „reţeaua cosmică”. În cazul propriei noastre stele, bunăoară, scara ar urma treptele : Soare → Calea Lactee … Continuă să citești Guguloiul şi hălăciuga
cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
5/20235/2023
Nina Corcinschi își sub-intitulează volumul său de cronici literare „eseuri”. Nu îmi pot explica de ce o face. Mă ademenise acest titlu, Realitatea ca hologramă, citit ca eseu (ca problemă, ca provocare). Or, chiar dacă pune sub semnul întrebării vechea dihotomie „realitatea” ca adevăr empiric preexistent și „literatura” ca foc palid/ copie palidă a acestei … Continuă să citești Nina Corcinschi și formele voluptuoase ale realității
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
5/2023
Evocând „ceasuri de demult”, Monica Pillat ne oferă mărturia unei lumi apuse prin condeiul unui exponent reprezentativ al său. O lume pe care un regim totalitar a sacrificat-o și care n-a mai putut fi reînviată, astfel cum dispare o specie de viețuitoare sau plante. Absorbită de un trecut de care nu ne-am putea apropia fără … Continuă să citești În lumina crepusculară
cronica literară
Ion Pop
Articol publicat în ediția
5/2023
La această oră, Dinu Flămând este unul dintre poeții români cei mai activi, mai productivi și mai consistenți ca materie ideatică și imaginativă. A scris deja în jur de cincisprezece cărți de poeme, de la debutul din anii primi ai Echinox-ului, adică acum vreo cinci decenii, și continuă să-și sporească opera cu titluri noi, într-un … Continuă să citești DINU FLĂMÂND, UN „OM CU VÂSLĂ PE UMĂR”
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5/2023
Romanul Crima de pe podul Garibaldi aduce o schimbare semnificativă în scrisul lui Radu Țuculescu. Dacă romanele sale recente se remarcau printr-o dezinvoltură stilistică și prin abordarea umoristică și parodică a unor behaviorisme din realitatea cotidiană a vremii noastre, de această dată, cel puțin din perspectiva titlului, se pare că avem de a face cu … Continuă să citești PARFUM DE HITCHCOCK
cronica edițiilor
Dan Gulea
Articol publicat în ediția
5/2023
Poziția lui Ion Vinea în 1943-1944 era deopotrivă puternică și fragilă. La prima vedere, este șef al unui ziar dintr-un trust important, Evenimentul zilei, subordonându-se doar directorului trustului de presă, vechiul prieten Pamfil Șeicaru de la Curentul: editorialul său este pe prima pagină, între știrile de război, contează pentru opinia publică. Era, de asemenea, președinte … Continuă să citești O fervoare camusiană…
lecturi fidele
Christian CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
5/2023
Ce înseamnă o „istorie trăită”? Ceea ce facem din noi cu ceea ce istoria a făcut din noi, ca să parafrazăm un filozof celebru. Cartea compozitorului și muzicologului Pascal Bentoiu trebuie, obligatoriu, citită împreună cu cea a soției sale, Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. memorii 1944-1959 (ediția de la Humanitas, din 2019, într-un … Continuă să citești DREPȚI ÎN FAȚA DESTINULUI
lecturi fidele
SONIA ELVIREANU
Articol publicat în ediția
5/2023
După douăzeci de ani de la prima sa apariție, în 2000, romanul lui Gabriel Chifu, Cartograful puterii, e republicat într-o nouă ediție revăzută și adăugită, la Cartea Românească. Mircea Iorgulescu îl situa în sfera romanului parabolă. Gabriel Chifu își construiește romanele în jurul unor interogații existențiale, transpuse ficțional în mod diferit. Romanele Ploaia de trei … Continuă să citești Romanul unei căutări spirituale: Gabriel Chifu, „Cartograful puterii”
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
5/2023
Considerat în Franța, imediat după apariție, „un roman extraordinar”, „o împletire remarcabilă de realitate și ficțiune” sau chiar „cel mai bun roman de debut după Binevoitoarele lui Jonathan Littell”, Magul de la Kremlin (Le Mage du Kremlin) de Giuliano da Empoli a devenit nu doar un best-seller (s-a vândut rapid în Hexagon în peste patru … Continuă să citești Fascinația puterii. La Kremlin
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
5/2023
Cu mari eforturi, trebuie să trecem peste orice fel de poncif și inconturnabil truism sau stereotip (ori „lapalisadă” – altminteri, splendidă această vocabulă, fiindcă vrea să sugereze exact plasarea mărginașă a sensului, acolo unde se află, de fapt, la palissade, gardul, limita, ostrețul!) și, deci, să spunem că a sosit momentul să înmormântăm fără regrete … Continuă să citești OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
5/2023
Mihai Mincan este absolvent al Facultății de Filosofie a Universității bucureștene și aproape două decenii a lucrat ca jurnalist la Adevărul. În paralel, s-a afirmat ca scenarist și documentarist, în prezent dedicându-se exclusiv cinemaului, cele trei lungmetraje de gen realizate în co-regie având un remarcabil parcurs festivalier și de public, în măsura în care acesta … Continuă să citești Spre Nord
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
5/2023
Dragoș Galgoțiu este cunoscut ca un virtuoz al dramatizărilor unor opere literare esențiale, din literatura română sau din cea universală. Cea mai recentă creație a sa e scenariul după Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, pe care a regizat-o la Teatrul Național din București, din păcate într-un spațiu neîncăpător, sala Pictura. Din păcate, pentru … Continuă să citești „CRAII DE CURTEA-VECHE” LA TEATRU
miscellanea
Articol publicat în ediția
5/2023
Începând de anul trecut, fundația „Ana Blandiana și Romulus Rusan”, împreună cu fundația Sapandugino, acordă Premiul Romulus Rusan pentru o carte de memorii. Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”. Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus … Continuă să citești Un premiu pentru memorie
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
5/2023
Nu, nu e vorba de o apropiere fie chiar și virtuală între cei doi titani. Ci despre o întâlnire absolut reală între ei la Roma, la Palazzo Bonaparte, Piazza Venezia, 5, colț cu Via del Corso (un conac grandios din secolul al XVII-lea, fosta casă a Letiziei Bonaparte, „genitoarea” celebrului fiu, autoare a nu mai … Continuă să citești Van Gogh în vizită la Bonaparte…
miscellanea
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
5/2023
Semne galbene pe ecran negru de Liviu Antonesei, col. Cantos, Editura Junimea, Iași, 2022, 94 p. În preajma împlinirii a șapte decenii de existență, cu privirea nu la fel de ageră ca altădată, viața poetului Liviu Antonesei devine mai mult un Ecou la ecou, iar poezia pare a căpăta implicit mai multă pregnanță: „Curajul pierdut, … Continuă să citești breviar editorial
