Băleanu m-a luat cu el, în primele zile ale lui februarie 1989, la casa sa din nordul Olteniei, de la Șindilița, „lângă culele de la Măldărești”, cum a ținut să-mi precizeze, ca într-un album turistic, ca să dea o oarecare aură de verosimilitate unei invitații, până la urmă, surprinzătoare, dat fiind faptul că nu aveam … Continuă să citești CÂND ÎNȘIȘI STĂPÂNII CONSPIRĂ
APROAPE PRIMĂVARĂ Seara ce se adună în vertebrele mamiferelor şi cafeaua băută trei sferturi și frazele unui monolog întrerupt un fel de histoire imaginaire care încearcă să înlocuiască viața odată cu senzația că altcineva răspunde la întrebări în locul nostru când fiecare colț al orașului din care vom pleca a început să ne reconstituie Ceasuri precise … Continuă să citești poeme
DESPRE TATA Artemis spune e una din serile în care tata scufundă capul în poem și își ține respirația câteva ore bune când tata lipsește o bucățică din mine se rupe dinăuntrul lui și pleacă în lume și lovește capul de cer și dă cu mâinile de-a dura norii și trage sfori ca pe niște … Continuă să citești poeme
Apreciabila evocare a „cerchiștilor” sibieni și a moștenirii lor literare, în „note memorialistice” realizate de profesorul Ion Bogdan Lefter (Viața Românească, nr. 4/ 2023) ne-a determinat să scriem îndată cele ce urmează, fără a mai da zilelor rând. L-am cunoscut pe criticul literar Cornel Regman (n. 1919, Daneș – Mureș) în anii consacrați pregătirii noastre … Continuă să citești CORNEL REGMAN, REDACTOR AL „VIEȚII ROMÂNEȘTI”
Așadar, Consiliul Național de Etică a decis: ministrul Lucian Bode nu a plagiat. OK, am înțeles. Înseamnă că în culpă este Comisia de Etică a UBB, câtă vreme în comunicatul dat la începutul acestui an susține că „suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”. Dar se poate așa ceva, ca tocmai comisia de … Continuă să citești DE CE „UN COPIL PLECAT ESTE UN COPIL SALVAT”
Vara neliniștilor, topire a nestărilor adunate pe parcursul anului. Nonșalanță, lentoare, farniente, vajnice amice-inamice. Poate că există și o durere de camuflat; și o durere, dacă îi acorzi prea multă atenție, persistă. Sau o fericire de nemărturisit, pentru că, atunci când e exprimată, ea poate să dispară. Vara e o zonă de interval, acolo unde … Continuă să citești INIMA DE HÂRTIE SAU ARTA DE A CĂLĂTORI CU O CARTE
E îndeobște cunoscut că cei șapte ani de acasă hotărăsc ce fel de om ești, că influența acelei educații (sau lipsa ei) ne va afecta toată viața. Odată cu instruirea și experiența, se mai umplu golurile, se mai armonizează discrepanțele, însă dacă ai norocul ca acei „șapte ani” să fie ani „buni”, ești mai avantajat … Continuă să citești CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ: „IMPOSTĂRI” NEUROLOGICE
(actualitatea istoriei literare – portret de epocă – stilul este omul – lectura amniotică) Actualitatea istoriei literare Mircea Anghelescu, specialist în istoria literară, mentalitățile și evoluția gustului de la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea a avut, de la început, o viziune comprehensivă asupra literaturii, nerămânând izolat într-un interval temporal strict; în … Continuă să citești Lectura amniotică. Motivațiile scrisului la Mircea Anghelescu
În perioada interbelică, literatura română cunoaște o adevărată explozie valorică. Se impun atenției generale autori ale căror volume de versuri, proză ori dramaturgie surprind prin amplele deschideri spre modernism. Operele lor au o dublă consecință: formarea unui public al cărui gust literar va fi orientat dinspre comercial spre estetic și afirmarea unei direcții de teorie … Continuă să citești Gib I. Mihăescu, operă, autor, personaj*
Nepot al lui Rudolf Suțu, inginer și scriitor, dl. Negrescu-Suțu a avut curajul să semneze în 1977 alături de Paul Goma. Acest curaj a însemnat închisoarea, după care expulzarea din țară. Trăiește în Franța, dar vine adesea în România. A debutat ca autor în 1968 cu poezie în revista Amfiteatru. A publicat numeroase lucrări de … Continuă să citești „La noi în Țară se venea, de la noi nu se pleca”
Rolul asumat de către scriitorii din exil (îndeosebi în prima perioadă, cea de după război) a fost mai cu deosebire acela de a încerca, prin toate mijloacele (scrisului!), să contracareze „umbrele stalinismului cultural” instalat în ţară, ducând o adevărată politică culturală împotriva „politizării literaturii”, împotriva „degradării programatice.” (v. Destin, nr. 24-25/ 1972) În preocupările intelectualilor … Continuă să citești Lucian Blaga – omul și opera – în oglinda exilului românesc anticomunist
Inspirat de lectura recentelor cărți de non-ficțiune ale lui Llosa, prin care marele romancier omagiază literatura și analizează, cu onestitate și luciditate, ideologia liberală și complexitatea lumii contemporane, am recitit, spre realizarea unei „integrale” a ideilor sale social-politice, mai vechea sa carte de memorii, Peștele în apă, precum și pe cea de convorbiri cu Gabriel … Continuă să citești Jurnalismul lui Mario Vargas Llosa. O rememorare
În urmă cu câțiva ani, un sondaj făcut de Jay Leno în rândul studenților americani se lăsase cu rezultate (citându-l aici pe mucalitul realizator al talk-show -urilor de sâmbătă seara) „înfricoșătoare”. „Ce separa cândva Berlinul de Est de Berlinul de Vest?” Studentă la Michigan State University: „Marele Zid Chinezesc…?” Altul: „Era o mare.” „Și ce … Continuă să citești Lumini în noapte
(fragment: 91-176) În curând va apărea la Editura Tracus Arte, în volumul Christopher Marlowe: Opere II din seria „Contemporanii lui Shakespeare”, poemul Hero și Leandru, într-o primă traducere integrală a textului marlovian (trei fragmente, în traducerea lui Tudor Dorin, au apărut în primul volum al Antologiei de poezie engleză editat de Leon Levițchi și Tudor … Continuă să citești „Hero și Leandru”
Cartea lui Daniel Cristea Enache, Scriitori din Basarabia. Studii literare, anunță un subiect de cercetare: „Literatura română din Basarabia în viziunea criticilor din Țară”. Un fel de cap de serie pentru un ipotetic proiect editorial. Nu că tema ar fi lipsit cu desăvârșire în istoria literelor românești, dar aici avem o încercare de sinteză, într-o … Continuă să citești Daniel Cristea-Enache și cei 12 apostoli ai literaturii române din Basarabia
O poezie cuprinzătoare a ființei neexcluzând visul nocturn care poate avea parte, conform lui Jung, de-o interpretare fie la nivelul obiectului ce ar fi cauzală, mecanică, fie de una la nivelul subiectului, „exprimând o semnificație sau alta datorită mișcărilor celor mai subtile ale sufletului nostru”. Visul devine în felul acesta „teatrul unde cel ce visează … Continuă să citești Între viață și vis
După volumul publicat în 2018, în care-şi aduna sub titlul Band I mai toată poezia scrisă timp de peste două decenii, Vlad Moldovan a reapărut cu o cărticică din nou insolită, cu un cuvânt îndeajuns de enigmatic pe copertă: Ezoezo. Căutând, desigur pe internet, vreun sinonim pentru bizara formulă, am descoperit, ca un anacronic ce … Continuă să citești POEZIE ERMETICĂ ÎN VARIANTĂ ELECTRONICĂ
Voci la distanță, cel mai recent roman al Gabrielei Adameșteanu, este despre ziua de azi. O nesfârșită zi de azi care se întinde din anii gloriei lui Nicolae Ceaușescu, până la frustrările pandemiei și agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Nu este, așa cum s-au grăbit unii să tragă concluzia, un roman politic (firește, politica nu lipsește, … Continuă să citești NESFÂRȘITA ZI DE AZI
„…în timp ce călcam precaut pe holul acesta alb, m-am gândit, bineînțeles, o nenorocire nu vine niciodată singură, dar fericirea?…” (Geneviève Damas) Anita Beauthier este fericită. Locuiește la Lyon, într-o casă mare și superbă, înconjurată de o grădină plină de flori, are un soț care o iubește (și care, pe deasupra, lucrează la o bancă, … Continuă să citești (Ne)fericirea noastră cea de toate zilele…
După trei cărți de poezie, o carte de proză scurtă, o carte de critică literară, una de eseuri, un roman și o culegere de povești, Andrea H. Hedeș ne propune un nou roman, cu titlul Marea e frumoasă ca tine. Activă în publicațiile literare, director al revistei și al editurii Neuma, colaborator al revistei România … Continuă să citești PREDESTINAT LA O IUBIRE ANORMALĂ
Cu articole găzduite în Voința (1920), Patria (1922), Cuvântul (1925), Adevărul literar și artistic (1925), Banatul (1926), Familia (1935), Gândirea (1928, 1935), Contemporanul (1960), Tribuna (1960), Tiparnița literară, Drumul nou, Darul vremii ș.a., Lucian Blaga a ilustrat în Ceasornicul de nisip (Ed. Dacia, 1973) ca specii jurnalistice tableta, editorialul, portretul, sinteza, necrologul, paralela, cu referire … Continuă să citești LUCIAN BLAGA, CRONICAR LITERAR
La mijlocul lunii mai, la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, a fost deschisă expoziția de grafică și pictură Universuri închise. Autor: Mircea Nechita. Totodată, au fost lansate două albume semnate de același autor, Drumul meu spre școală – Dialog între generații și Drumul spre artă – Supraviețuirea în artă… Mai întâi, însă, mi-aș permite … Continuă să citești OPERAȚIE PE DEZACORD DESCHIS
Pentru cinematografia românească 2023 este anul unei duble aniversări: 100 de ani de la nașterea a doi monștri sacri – Ion Popescu Gopo și Liviu Ciulei1, doi cineaști care au marcat, nu doar filmul românesc ci și, îndeosebi primul, cinematografia mondială. Despre Gopo am scris în numărul anterior al revistei, rândurile care urmează vor fi … Continuă să citești Liviu Ciulei
Două spectacole văzute în timp util pentru putea fi menționate în aceste rânduri. E drept că după ce vezi spectacolul cu prima piesă citată te poate cuprinde o anume neliniște, dar aceea din titlul celui de-al doilea spectacol comentat mai jos nu e, totuși, rămasă de la primul. Perplex de Marius Von Mayenburg Dacă n-ai … Continuă să citești „PERPLEX” ȘI „NELINIȘTE”