EL sau Ieșirea din ramă de Gellu Dorian, Editura Charmides, Bistrița, 2023, 54 p. Ar fi interesant de urmărit diacronic care erau temele predilecte ale poeticii lui Gellu Dorian acum 20 sau 40 de ani. În volumul de față, de o înaltă ținută grafică, ilustrat de Nora Dorian, autorul se îndreaptă spre aproximări mai degrabă … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2023 Din 8 decembrie. La Ancheta R.l., „2023 – Bilanț” (realizată de Cristian Pătrășconiu): 1) Nichita Danilov – Asistăm la o aliniere extrem de periculoasă. Unii dintre criticii noștri activi aparținând diferitelor grupări literare tind să judece opera unor scriitori, mai tineri sau mai puțin tineri, nu în funcție de valoare, … Continuă să citești Revista revistelor
A plecat dintre noi, la 14 decembrie 2023, la numai 56 de ani împliniți (era născut la 15 mai 1967), poetul și criticul de film Ioan-Pavel Azap, cel care timp de câțiva ani a semnat rubrica de cronică a filmului în revista Viața Românească, începând de la sfârșitul anului 2019. Ioan-Pavel Azap era născut în … Continuă să citești In memoriam
Eminescu i-ar spune „ce-i mâna pe ei în luptă…”, noi i-am spune, eventual, primum movens, își mai amintește cineva?, primul impuls, literal, primul motor, cel care a mișcat lumea, altfel, se presupune că ar sta tot nemișcată. Dar noi ne referim, în clipa aceasta, la primul impuls care-l împinge/determină pe copil, tânăr, individ adult, în … Continuă să citești PANTEONUL ANONIMILOR
Arta teatrului nu este altceva decât o perpetuă reformulare a expresiei ce permite marilor teme să ne fie contemporane. În teatru, acum mai mult ca oricând, se moare din obişnuit. Evidenţele plictisesc şi fac să agonizeze spectacolul ce pretinde statut de personalitate dincolo de rigorile literaturii. Captivat de posibilitatea virtuozităţii expresiei, teatrul viu şi adevărat … Continuă să citești CĂLĂTORIA EROTICĂ A ILUZIEI
„Greșelile pot fi drumul cel mai scurt la adevăr, după cum adevărurile pot fi portițe prin care se furișează greșeala. Columb a descoperit America plecând de la o premisă falsă.” (M. Eliade, „Intelectualism și intelectualiști”, Cuvântul, 29 mai 1929) Importanta carieră academică desfășurată de Mircea Eliade (1907-1986) în Statele Unite ale Americii, în ultimele … Continuă să citești MIRCEA ELIADE ȘI AMERICA ÎNAINTE DE AMERICA
Din epoca de început a filmului românesc de ficțiune se detașează Independența României (1912) – de fapt, un film de propagandă, realizat de Teatrul Național, în colaborare cu Armata Română, cel mai reprezentativ dintre toate peliculele perioadei, dintre cele aproximativ 20 de producții cinematografice (actualmente toate pierdute, cu excepția a câtorva zeci de metri de … Continuă să citești O FRACȚIUNE DE SECUNDĂ (II)
Rareori am văzut o piesă a unui autor român în viață care să devină un spectacol-eveniment, atât datorită textului cât, mai ales regizorului și echipei sale. Piesa lui Radu F. Alexandru, Gertrude, o repovestire pe dos a tragediei lui Hamlet, a fost re-creată, la TNB, de regizorul Silviu Purcărete și de echipa sa, din care … Continuă să citești SILVIU PURCĂRETE LA TNB
REGĂSIRE (eminesciană) Pereţii scâncesc răniţi de ochiul din vise. (ştiu sună aiurea, sună romantic). e totuși doar o proiecţie în vid psihanalizabilă. oricum, pare a fi târziu: cu mîne zilele-ți adaugi. în curând vei asista privitor ca la teatru la finalul vieţii tale nocturne sub lespedea blondă a soarelui. şi fără vreo emoție anume sunt … Continuă să citești Poeme
VIAȚA MEA LA BLOC Știu întotdeauna când se iubesc vecinii de deasupra, pereți subțiri, paturi care scârțâie. S-au schimbat câteva familii și fiecare avea un copil. Întotdeauna noaptea, când copilul doarme profund, întotdeauna scurt, câteva minute. Copilul de deasupra aleargă prin cameră, pereți subțiri, zgomote puternice. Vecinii de lângă mine sună întruna poliția, m-au chemat … Continuă să citești Poeme
Din goana maşinii sau din mersul grăbit pe unul dintre trotuare, strada Lungă părea una obişnuită, cu case vechi având doar parter sau cel mult un etaj, cu porţi cu chei din fier forjat și atât de masive, încât trebuia să le împingi cu amândouă mâinile ca să le clinteşti. Fiecare locatar primea câte una, … Continuă să citești CERCEII DIN STELE DE MARE
Propoziția înțeleaptă, cu iz profetic, rostită de Nicolae Iorga: „Cine nu-și cunoaște trecutul este condamnat să-l repete” a fost preluată în limbajul de zi cu zi în fel și chip, dar cu același înțeles: cine nu are memoria istoriei riscă s-o repete sau istoria își bate joc de cei care n-o cunosc, repetându-se sau cine … Continuă să citești ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA UNEI AMINTIRI
Hai să bem o cafea! Din acest punct, discuția se complică. Nu mai e ca pe vremuri, când mergeai pur și simplu la o cafea de care legai firul unei conversații, fiind atent la volutele sale și la posibilele consecințe. Cafenelele de acum, mai ales cele independente, prepară sublima băutură în mai multe feluri, pentru … Continuă să citești ARTA DE A IUBI – ASOCIERI SELECTIVE
Când ești est-european și pleci în vacanță în vest, cauți acele locuri în care stima de sine să se regleze întru ziua de mâine, cu speranța deșartă că simpla trecere pe-acolo va reuși să compenseze ceva ce nici nu știi că se cere a fi compensat. Așa se face că, dacă alegi Geneva și dacă … Continuă să citești UN GÂND DIN SALON DUFOUR
1. Căutătorul de aur Pe Laurențiu Ulici mi-l imaginez acum, la douăzeci și trei de ani de la plecare, drept un căutător de aur, unul dintre cei care au vânturat, cândva, pământurile și orizonturile Americii. Căutătorul de aur pleca să caute filonul gros de aur, din mintea și imaginația sa și se alegea, în final, … Continuă să citești LAURENȚIU ULICI, ATÂTA CÂT MAI ȘTIM NOI DESPRE EL
Noi suntem ceeace ne amintim. Povestea e amintire. Iar amintirea e viață. Mario Luzi „Cine sunt eu? Ce idee despre mine aș dori să trezesc în eventualii mei cititori de mâine?”. Iată întrebarea fundamentală pe care Mario Luzi (1914-2005) n-a pregetat să și-o pună, deși a avut întotdeauna puterea de a-și cunoaște și impune propriul … Continuă să citești MARIO LUZI SAU PREVESTIREA MIRACOLULUI
O poveste scrisă de eroi nu ar avea prea multe șanse în ringul literaturii. Dacă istoria o scriu învingătorii, literatura o scriu învinșii. Martirii, nu eroii. Interesul pentru copiii orfani ca temă literară – aici intrând atât soarta copiilor fără părinți (fie decedați, fie abandonându-și odraslele), cât și acelor cu părinții plecați peste hotare – … Continuă să citești PLOILE DEZAGREGANTE ALE VALENTINEI ȘCERBANI
Bibliografia de prozator a lui Gabriel Chifu marchează, cu fiecare nou roman, un traseu inițiatic prin labirinturile conștiinței și ale psihologiei umane, modelând profilul unui autor atras de cazuri-limită, de catastrofe individuale sau de seisme colective. Aceste calamități vin ca urmare a unor păcate, a unor fapte reprobabile sau cel puțin ambigue, ambivalente moral. Anamneza, … Continuă să citești UN PURGATORIU PENTRU ROMÂNIA
Valentin Talpalaru cultivă un sentimentalism pudic, în legănări ritmice și cu zvâcnirile rimei, oarecum în cerc închis. Începe cu mărturia unor incertitudini pe care le accentuează prin contrast, schițând fugare cutezanțe asociative: „Nu mai am parte nici de însingurare/ Să-mi strâng în carne brumele tăcerii/ Când arde plopu-n iris lumânare/ Iar păsări duc spre sud … Continuă să citești UN VITALISM TEMPERAT
De când a apărut Cartea șoaptelor (2009), romanul cu substanțiale răsfrângeri autobiografice, dar și cu vibrante evocări ale istoriei tragice a armenilor, clasat printre operele majore al literaturii noastre contemporane, care s-a bucurat și de un larg ecou internațional, Varujan Vosganian a fost perceput în primul rând ca prozator. Despre poezia sa, mai puțin comentată, … Continuă să citești VARUJAN VOSGANIAN ȘI ELOGIUL RĂSPÂNTIEI
Prin cele douăzeci de albume publicate până în prezent, Nicolae Șt. Noica, actualul director general al Bibliotecii Academiei Române, se impune ca principalul autor de studii monografice despre clădirile emblematice ale Bucureștiului. Nu întâmplător, cele mai multe dintre ele datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Au … Continuă să citești UN MIRACOL DIN ANUL 1953
În anul 1869, un cetăţean de vârstă mijlocie, folosind un paşaport fals, soseşte de la Dresda la Sankt Petersburg, în încercarea de a elucida circumstanţele cu totul neclare în care se produsese moartea fiului său vitreg, Pavel Isaev. Îndurerat şi plin de vinovăţii pe care chiar şi el ezită să le exprime până la capăt, … Continuă să citești J.M. COETZEE. MEREU, LITERATURA…
Cu cea mai recentă carte publicată, O săgeată arzând. Istorii de familie și alte amintiri, Horia Gârbea își extinde vastul domeniu de creație literară, încorporând, cu același nedezmințit elan, și memorialistica. O memorialistică, ce-i drept, cu „ascendentul” în zodia amintirilor, cu un impact mai ales personal, cu „întâmplări trăite sau fapte auzite de la alții”, … Continuă să citești AMINTIRILE LUI HORIA GÂRBEA
Așa s-a numit expoziția artistului AUREL BULACU, din marginea acestei ierni, de la Muzeul Național al Literaturii Române. Da, MNLR este o instituție culturală completă, adăpostind nu doar o colecție impresionantă de carte rară, nu doar atelierele de creație ale unor uriași reprezentanți ai artei românești, nu numai o grațioasă și cochetă sală de spectacol, … Continuă să citești DESPRE TRUP ȘI ALTE ILUMINĂRI