ROMÂNIA LITERARĂ 25
Din 9 iunie 2017. Ioan-Aurel Pop, la Actualitatea („Mircea Muthu și fața noastră Sud-Est Europeană”): Prin origine, limbă, forma de creștinare, prin toată apartenența noastră la latinitate descindem din Occident; prin biserica bizantină, limba slavonă ca limbă a cultului, a culturii și a administrației (cancelariilor) până în secolul al XVI-lea, prin alfabetul chirilic folosit până în secolul al XIX-lea, prin forma mentis ne ținem de Orient. „Proiectul de țară”, începând cu secolul al XVIII-lea, a fost disputat între moderniști (pro-occidentali) și autohtoniști (protocroniști). Autorul nostru îi conciliază pe toți, le conferă drept de existență în Cetate, iar pe noi ne ispitește cu miresme orientale și ne răsfață. „ploconindu-se răsăritean și moale” (Ion Barbu), ca să ne putem înțelege mai bine vocația venită, totuși, dinspre Roma dintâi. În sumar: Ovidiu Pecican, Gabriel Dimisianu, M. Zamfir, Răzvan Voncu, Andrei Marinca, Simona Drăgan, Dinu Flămând, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Marius Miheț, C. Urucu, Gh. Grigurcu, Alex Ștefănescu, Olimpiu Nușfelean, Liana Tugearu, Angelo Mitchievici, Grete Tartler, Dana Diaconu, Doina Condrea Derer. „Caragiale și Șerban Cioculescu” de M. Vornicu. „O scrisoare a lui Odobescu către Bariț” (redată de Ion Buzași). Nicolae Manolescu, la Cronica literară, la „poezia din urmă a lui Brumaru”: Sublimele extaze erotice de altădată lasă locul fiorului morții („Cum ne ducem, Doamne!? Unde, unde? / E un glas ce ne-ar putea răspunde? / Și chiar de ne-ar spune,-am înțelege? Drumurile se-ncâlcesc în suflet…”).
ROMÂNIA LITERARĂ 24
Din 2 iunie 2017. Mircea Mihăieș: Am convingerea că suntem — ca și cei de dinaintea noastră, ca și cei de după noi — o generație de interpreți, nu de compozitori. Toate marile idei, teme și stiluri au fost deja abordate, ilustrate, epuizate… Și continuă în „Dincolo de prietenii, dincoace de amărăciune”: Cu atât mai inacceptabilă e poziția de azi a unora dintre „răsculații” din Vatra Luminoasă (cum a început să li se spună). Atacurile imunde la adresa d-lui Nicolae Manolescu, a Uniunii Scriitorilor și a lui Gabriel Chifu sunt semne ale frustrării ajunse în faze terminale… Învinuirile, împroșcările cu noroi, procesele de intenție sunt copiate la indigo după metodele scornite de comunisto-securiștii lui Ceaușescu… În sumar (în afara celor pomeniți la comentarea numărului 25 / 2017, mai sus): Dan Stanca, N. Scurtu, Gabriel Coșoveanu, Irina Petraș, Vasile Dan, Liana Cozea, Gh. Vidican, Gellu Dorian, Mircea Pora, Mircea V. Ciobanu, D. Avakian, Constanța Ciocârlie, Petre Tănăsoaica. „Restaurația regală din alt unghi”, de Elena Manoilescu. „Gala Premiilor USR”. Interviu cu Evgheni Vodolazkin. La Cronica literară, N. Manolescu despre Dicționarul Literaturii Române, coordonat de Eugen Simion: DGLR și DLR nu trebuie să fie istorie literară.
LUCEAFĂRUL 5 / 2017
În haine grafice noi (art director: Aurel Maria Baros). La Editorial, Dan Cristea: Răsfoind o istorie a literaturii franceze din secolul al XIX-lea, dau întâmplător peste o definiție plauzibilă a revistelor literare, văzute ca instrumente de bază pentru „apariția, promovarea și recunoașterea grupurilor literare“… Soarta însă, în bine sau în rău, a unei reviste literare (ori culturale) depinde indubitabil de prezența spiritului critic în paginile ei. Fără spirit critic, o revistă devine o masă amorfă de materiale de strânsură. Fără spirit critic, încurajând nonvaloarea sau denigrând valorile, o revistă se transformă într-o întreprindere toxică pentru receptarea literară publică… În sumar: Alex Ștefănescu, Victor Munteanu, Radu Voinescu, N. Georgescu, Ofelia Prodan, Angi M. Cristea, Angela Baciu, Lorena Stuparu, Tudorel Urian, Ioan Groșan, Emil Lungeanu, Ana Dobre, Andrea Hedeș, Maria Pilchin, Ioan Holban, Simona-Grazia Dima, Dan Stanca, Laetitia Teodorescu, Laura Botușan, Geo Vasile, Ion Cocora, Eugen Cojocaru, Horia Gârbea, Călin Stănculescu, Costin Tuchilă, Iolanda Malamen, Ilinca Dumitrescu. Răzvan Voncu: „Un hedonist olimpian: Titu Maiorescu”.
RAMURI 5 / 2017
Florin Toma, interviu: La fel ca pariul literar: dacă nu achiesezi la desfătările pe care ți le promite autorul, nu se întâmplă nimic. Nu e nici o tragedie. Cartea intră în rândul Bibliotecii Universale a Cărților Necitite. Miliarde și miliarde de exemplare… Altfel: Artistul se crede singur, unic și iramplasabil (ceea ce, într-un fel, adică privind dintr-o parte, e corect, el nu poate fi copie a nimănui și, mai ales, a nimic!). Ba, câteodată, chiar și nemuritor. Care, iarăși, e o cerere admisă la Biroul de înregistrare a vanităților… La Editorial, Gabriel Coșoveanu: Auzim, frecvent, că X are un număr impresionant de judecăți memorabile, ergo este un mare critic. Este oare suficient pentru a sări la calificativul „mare”? Nu cumva s-ar cuveni luat taurul de coarne și să se admită că, pentru o cultură cu evoluție atipică precum cea română, factorul atitudine a fost, deseori, mai relevant, decât factorul talent (atât de pretabil la impostură și turcire)? În sumar: Gh. Grigurcu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu. M. Ghițulescu, N. Ponea, Gabriela Rusu-Păsărin, Silviu Gongonea, Gabriel Nedelea, Aura Dogaru, Gabriela Gheorghișor, Ionuț Orăscu, Gela Enea, Livia Moreanu, Cristinel Trandafir.
TOMISUL CULTURAL 11
Iunie-iulie 2017. Emil Boroghină, fost director la Teatrul Național Craiova, director fondator al Festivalului Internațional Shakespeare (interviu cu Iulian Talianu): „Gândul meu e să înființez un teatru național de poezie”: Gândind la o activitate de durată am alcătuit, muncind din greu, nenumărate scenarii din marea poezie a lumii, din Antichitate, apoi din Renaştere, din Shakespeare, Eminescu, din poezia românească populară sau cultă… Revine, obsesiv, ca obiectiv al ultimilor ani de viaţă, gândul contribuţiei la fondarea unui teatru de poezie în România.… Pe ultima pagină, Adrian Majuru propune înființarea unui Muzeu al Vârstelor: Muzeul Vârstelor ar putea fi primul muzeu de antropologie urbană mergând nu pe reprezentarea cronologiei clasice, aşa cum vedem derulându-se astăzi majoritatea tipurilor de expunere muzeală, ci prin intersectarea cronologiilor, istoria devenind un accesoriu complementar şi nu un fundament ştiinţific singular. Pagini de poezie antologică de Marian Drăghici și Gabriela Melinescu. În sumar: Liliana Corobca, Ioan Holban, Doina Păuleanu, Pavel Șușară, Rotaru Ana-Olivia, Radu Cornescu, Ani Merlă, Valentin Lavric.
LITERATURA DE AZI
Revistă online ajunsă la numărul 610 / 6 iunie 2017, cu sumar zilnic. Director: Daniel Cristea-Enache. Apare sub egida USR. Alex Ștefănescu, la Cronica literară: În discuțiile − transformate adeseori în dispute – cu diverși cunoscuți ai mei, am susținut întotdeauna că poporul român are o vocație a bucuriei, o demnitate lipsită de emfază, o inventivitate zâmbitoare, generoasă, care îmi merg la suflet. Și că tot ceea ce merită admirat în felul său de a fi este estompat – dar nu anulat − de manifestările zilnice ale unei mari părți a populației, degradate de comunism (și de reziduurile de comunism de după 1989)… În judecarea unui popor contează nu criteriul statistic, ci acela al reprezentativității… Oamenii de bună calitate din România, educați, competenți în profesiile lor, cunoscători ai modului de viață din Occident, s-au săturat de comunismul rezidual de la noi, de ignorarea legilor, de simularea democrației. (România literară 12/ 2017). În sumar: Odilia Roșianu, Andreea Nanu, Christian Crăciun, Domnița Ștefănescu, Adriana Ungureanu și Andra Tischer.
FAMILIA 4 / 2017
Număr de revistă apărut la finalul lunii mai. Nora Iuga (interviu acordat Hristinei Doroftei): Toți cititorii mă plac, dar știu că dacă cine știe cine, cîndva, o să-mi ofere un loc într-o „Istorie a literaturii române”, cu siguranță voi figura la capitolul „Poeți minori”. Nu știu de ce la noi a rămas încă împămîntenită concepția că poezia mare, poezia profundă trebuie să apese pedala pînă la limita suportabilității, unde patetismul și visceralitatea acoperă timidul rîs înfundat al spiridușului ludic care mai scoate, din cînd în cînd, limba de după perdea. Iată, ți-am dat explicația jemanfișismului din ce în ce mai dornic să iasă la rampă în poezioarele mele recente… Da, știu, sînt ludică și rîd îngrijorător de mult. Angela M., care știe multe din domeniul medicinii, m-a lăsat să înțeleg că există și o exaltare senilă. Dar eu cred orbește că orice element lumesc are și o față comică… În sumar: Gh. Grigurcu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Alexandru Seres, Lucian-Vasile Szabo, Viorel Mureșan, Andreea Pop, Florin Ardelean, Șerban Chelariu, Herbert-Werner Mühlroth, Adrian Alui Gheorghe, Ștefan Jurcă, Lucian Scurtu, Teofil Stanciu, Emil Lungeanu, Florin-Corneliu Popoviciu, Săluc Horvat, Magda Danciu, Horia Al. Căbuți, Maria Hulber, Adrian Gagiu, Gh. Iova, Ovidiu Bufnilă. Liana Cozea: „Autoportret cu portretizări” (la amintirile-memoriile lui N. Manolescu).