poeme
GELA ENEA

poeme

Articol publicat în ediția 7-8/2024

LADY G A MURIT AICI

nu cum mor unii prin spitale
nici pe stradă în urma vreunui accident
lui lady G norocul i-a scos în cale șoferi prudenți
deși
mai coborau geamul portierei s-o dea-n origini
pentru că nu traversa cum se traversează
liniile albe pe fundal negru semănau cu o zeghe
diminuau forța destinului
lady G iubea libertatea ca pe o soră aflată
la celălalt capăt al lumii
îi era dor s-o-mbrățișeze cu toată puterea cuvintelor
lady G nu a murit acasă
avea o locuință mică în plus
făcuse pietre la inimă
cum fac alții pietre la rinichi
s-ar fi șubrezit pereții
lady G a așezat mai întâi ochii
apoi piciorul drept / piciorul stâng
buzele vinete
torsul străveziu
moartea se lăsa tranșată cam în joacă
așa cum se lasă bunicii trași de păr
de către nepoți
prefăcându-se că nu-i doare
lady G a murit aici
într-un sicriu de hârtie

FĂ-O CÂT MAI AI TIMP

ți-ai tăiat un deget ți-ai retezat toată mâna
durerea este mai ușor de suportat decât rușinea infirmității
spune-i iubirii să se oprească
prea multă apă în poșirca adusă la masă
și prea mult sânge între coastele zilei de ieri
nu se va lăsa vindecată
fă-o cât mai ai timp
sub pielea de plastic a semafoarelor
nu se ascund prieteni e numai strada
forfotind de superstiții și de frici
strada: femeia asta ușoară care se dezbracă
în văzul lumii
tocmai când ai nevoie de liniște ca un muribund de mamă
fă-o cât mai ai timp
ascute cuțitul trage-l pe limbă
sunt atâtea forme de apărare privește
și dincolo de lupta corp la corp
eșecul are sarea lui amară / totuși
e mai bun decât chimicalele zaharinei
va exista o zi când îngerul tău va coborî pe pământ
târându-și piciorul de lemn
și nimeni nu se va mira dacă din piciorul acela beteag
va răsări prima frunză
la un moment dat va fi plin de frunze și de crengi
gata să dea-n floare