ROMÂNIA LITERARĂ 6 / 2017
Din 10 februarie. Gabriel Chifu — „ro.mânia”: În ce fel de țară trăim, cum este România momentului? După părerea mea, aceste manifestații de stradă (legate de „ordonanța de urgență cu numărul 13”, abrogată de PSD-ALDE după opoziția din stradă; ea ar fi eliberat politicieni „corupți” din închisoare sau le-ar fi micșorat pedepsele) au relevat un fapt uluitor: România e alta, România e altfel decât credeam că este… Cu totul surprinzător, aceste mitinguri, ne arată o cu totul altă față a țării… Puțini s-ar fi așteptat la acest nou chip al românilor… Manifestanții au fluturat tricolorul, au cântat vibrant imnul național și au pledat pentru adevăr, pentru democrație și cinste, pentru demnitate și integritate… Prin acțiunea lor, acești manifestanți au resuscitat sentimentul patriotic și ne dau speranța că resursele acestui popor, puterea sa de regenerare, capacitatea sa de a-și reveni tocmai atunci când îl crezi căzut, sunt misterios de mari, sunt prodigioase. În sumar: Ștefan Cazimir („Poemul săptămânii”!), Olimpiu Nușfelean, Gabriel Dimisianu, Răzvan Voncu, Adrian G. Romila, Irina Petraș, Octavian Doclin, Viorel Lică, Sorin Lavric, Marius Miheț, Ioan Holban, Mihai Zamfir, Alex Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Marcel Mureșeanu, Adrian Dan, Simona-Grazia Dima, Liana Tugearu, Angelo Mitchievici, Marina Constantinescu. Daniel Cristea-Enache scrie despre o antologie de versuri a lui Ion Gheorghe: Despre poezia lui se vorbește nedrept de puțin în ultimii ani, de parcă poezia autohtonă — și autohtonistă — ar număra mulți poeți de calibrul său și ca și cum literatura română, în ansamblul ei, și-ar permite luxul de a pune la index un autor atât de interesant, sub motivul că e unul comunist. Cronica literară, N. Manolescu — „Prima biografie a lui Perpessicius”.
ROMÂNIA LITERARĂ 4-5 / 2017
Din 3 februarie. Editorial Nicolae Manolescu — „Scrisoare deschisă unor tineri critici demisionari”: Voiam, în fond, să vă vorbesc despre demisia voastră nu din USR, ci din critica literară. Din aceea de întâmpinare, în primul rând… Nici n-ați început bine să scrieți și v-ați consacrat atenția aproape exclusiv asupra generației 2000. N-am avut nimic împotrivă. Dar critica nu valorează doi bani în afara perspectivei istorico-literare… Ce va fi fiind în capul acelora dintre voi, care, nu numai că au abandonat critica la zi și deopotrivă istoria literară, dar au contestat ideea ca atare, ca și cum literatura postmodernă s-ar putea dispensa și de una, și de alta? În sumar (în afara titularilor pomeniți mai sus): Ion Buzași, Mircea Mihăieș, N. Scurtu, Gabriel Coșoveanu, Carmen Firan, Liviu Capșa, Gabriela Gheorghișor, Carmelia Leonte, Leo Butnaru, Marian Ilea, Horia Gârbea, Simona Vasilache, Virgil Mihaiu, Petre Tănăsoiaca, Mircea Ștefănescu, Grete Tartler. Ana Sârghie: „Ultimii ani din viață ai lui Lucian Blaga în amintirile lui Aurel Rău”. In memoriam Daniel Dimitriu. Aurel Pantea — „Reveriile măscăriciului Totalității”. Radu Cernătescu: „Eminescu în timpul liber”. Interviu Ada Munteanu cu Maria Sicoie. Poeme de Emil Brumaru și Traian Ștef.
RAMURI 1 / 2017
Editorial Gabriel Coșoveanu: Îi resimt, pe destui confrați, preocupați prioritar de self-image. Nu că aș face excepție, dar întotdeauna la celălalt se vede mai bine… Altfel spus, ne ascultăm și citim între noi, sau vrem popularitate? Activăm pentru (etern debila) elită sau pentru (mereu puternica) majoritate? La Răzlețe, Gh. Grigurcu: Să recunoaștem cu franchețe. Oamenii înaintați în vârstă, cei ce în ochii noștri împlinesc fără echivoc longevitatea, sunt prea adesea tratați cu o mixtură de compasiune și dispreț… Vai de bătrânii, fie și „sărbătoriți” la aniversări, având slăbiciunea de a lua cuvântul în public, înconjurați de înduioșarea ironică, de belevolența glacială a celor „în putere”… La Semnal(e), N. Prelipceanu: Oare nu devenim noi înșine complici ai condamnatului penal pe care-l votăm? Sigur, votul e secret și putem oricând minți — sport național — că nu noi l-am votat, ci proștii, ticăloșii… În sumar: Gabriel Dimisianu, Adrian Popescu, Mihai Ghițulescu, N. Panea, Cornel Ungureanu, Aura Dogaru, Gabriel Nedelea, Emil Sude, Toma Grigorie, Gabriela Rusu-Păsărin, Cătălin Davidescu, Haricleea Nicolau, Daniela Firescu, Ioana Avădanei. Gabriela Gheorghișor, la Cronica literară: Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieș, o capodoperă a criticii și eseisticii noastre… Interviu cu Mircea Mihăieș la dispariția lui Leonard Cohen, care era atras de umilință și umilitate, în mod natural, și n-a încercat niciodată să convertească pe cineva la convingerile lui. De altfel, chiar în perioada când a trăit viața de călugăr budist n-a renunțat la identitatea lui iudaică… Apoi, Ștefan Borbely: „Identitarul mitic al literaturii și culturii române”.
VATRA 11-12 / 2016
Număr apărut în ianuarie 2017. Ana Blandiana — „Posteritatea sau încrederea în timp”: Cum pot să explic, oare, că, în timp ce perisabilitatea programată a postmodernilor îmi trezeşte suspiciunea şi revolta, ceremonia artistică a destrămării în vânt practicată de vechii indieni americani mă emoţionează într-un mod aproape mistic? E clar că şi una şi alta dintre cele două forme de artă îmi provoacă uimirea, după cum e clar că par să se asemene prin felul în care ştiu dinainte că vor dispărea. Mariana Codruț, poeme și interviu (luat de Laura Dan; plus prezentare de Al. Cistelecan): Scrisul e terapie pentru mine. Şi o soluţie la îndemînă de salvare. Fiindcă atunci cînd scriu mă simt puternică. Putere, subiectiv vorbind, nu înseamnă dominaţie sau superioritate faţă de alţii (nimic nu m-a contrariat mai mult decît afirmaţia lui Gombrowicz că scrisul e lupta pe care o poartă autorul cu ceilalţi pentru propria lui superioritate). Ci înseamnă echilibru interior, indispensabil înfruntării fără un consum enorm de energie a viiturilor vieţii din afară şi dinăuntru. Şi ca să pot vedea în dreapta lor măsură lucrurile apte să mă bucure în pofida tuturor eşecurilor: natură, cărţi, artă, cîţiva prieteni. În sumar: Kocsis Francisko, Petru Cimpoeșu, Ion Mureșan, Al. Vlad, Ioan Pânzaru, Roxana Cotruș, Alex Goldiș, Rita Chirian, Călin Crăciun, Emanuel Modoc, Ovio Olaru, Anamaria Mihăilă, Nina Corcinschi, Daniela Sitar-Tăut, Amalia Cotoi, Andreea Pop, Andrei Gorzo, Claudiu Gaiu, Alex Cistelecan, Mihai-Dan Cârjan, Domenico Lesurdo, Daniel Lazare, Dan Ungureanu, Isaac Ionescu, Robert Șerban, Andrei Zanca, Medeea Iancu, Gellu Dorian, Bogdan Hanu, Ovidiu Bufnilă, Iulian Boldea, Senida Poenaru, Bogdan Rusu, Rodica Grigore, Anabella Graur, Angela Nache Mamier. Inedit: „Radu Mareș, ultimul roman — Odesa” (prezentat de Dan Culcer).
ASTRA. LIETRATURĂ, ARTE ȘI IDEI Nr. 13
Număr apărut în ianuarie 2017. Întrebat de Steluța Pestrea Suciu: „Care au fost așteptările dumneavoastră?”, pictorul Ștefan Câlția (care și-a amenajat o casă veche, din 1888, în satul Șona de lângă Făgăraș) răspunde: N-au fost diferențe mari în așteptări de la o etapă la alta a vieții. De când eram mic am construit aceste „etape” foarte serios și nu prea le-am îmbunătățit pe parcurs. În fondul nedescris pe care ți-l dă Dumnezeu, în așteptările pe care ar trebui să le ai, apar modele. Ele pot să limpezească așteptările. Modelele sunt în permanență lângă noi. Eu le-am avut: tata, mama, bunica paternă, profesorii de la Timișoara… apoi soția. E foarte interesant că modelele din copilărie sunt de urmat. Cele de mai târziu sunt niște atenționări… În sumar: Dinu Flămând, Al. Cistelecan, Rodica Ilie, Șerban Axinte, Felix Nicolau, Cristina Ispas, Raul Popescu, Cristina Vasilică, Luciana Sima, C. Petrea, Raluca-Ana Prahoveanu, Mircea Doreanu, Stejana Ung, Mihai Ignat, Lăcrămioara Stoie, Ștefan Manasia, Al. Funeriu, Dina Frînculescu, Cristian Teodorescu, Romulus Bucur, Andreea Tiba, Octavian Soviany, Dina Hrenciuc, Al. Matei, Sorin Cucerai, M. Vakulovski, Laurențiu-Ciprian Tudor, Veronica Bodea Tatulea. Anchetă: „Scriitorul român față cu bursa de creație și rezidența artistică”. Din „Secundele” lui Daniel Pișcu: „Brașovul e un oraș cald, la figurat, și rece, la propriu”.
ANTITEZE 44-45
Seria a III-a, anul XXVI. Număr apărut în ianuarie 2017 la Piatra Neamț (director Cristian Livescu). Raluca Naclad, la Editorial — Pentru mine, alegerea lui Trump (Donald, președintele SUA) și propagarea discursurilor naționaliste din Europa reprezintă una din formele de răzbunare a greșelii modernității, eroare dusă la extrem în postmodernism; refuzul dialogului cu valorile trecutului, repudierea acestora, mai ales a moștenirii iudeo-creștine. Întotdeauna amputările se întorc sub forma unor fantasme urâte… În sumar: Cristian Livescu, Valeriu Stancu, Bogdan C.S. Pîrvu, M. Daniliuc, Mihnea Bâlici, Emin Emel, Florin Vasile Bratu, C. Tomșa, Bică Nelu Căciuleanu, Gh. A.M. Ciobanu, M. Merticaru, Emil Bucureșteanu. Mircea Coloșenco — Câteva evocări emblematice (G. Bacovia, N. Labiș, M. Șora, C. Crișan). Și Festivalul de teatru Piatra Neamț.