ROMÂNIA LITERARĂ 52
Din 9 decembrie 2016. Gabriel Chifu, „Bilanţ”: Dacă avem răbdare şi numărăm, vom găsi publicate în paginile revistei România literară, de-a lungul acestui an 2016… nu mai puţin de cinci sute de cronici, comentarii critice şi recenzii la cărţi… Prin demersul lor, se realizează cea mai importantă edificare: acea aşezare a apelor în albia lor, sau, dacă vreţi, acea despărţirea a apelor de uscat sau alegerea grâului de neghină, acea valorizare şi structurare a literaturii noastre prin care aceasta capătă chip, capătă necesara arhitectură şi formă piramidală… Paginile revistei noastre au fost deschise, rămân deschise pentru toţi cei care împărtăşesc acelaşi set de valori cu noi… În sumar: Alex Ştefănescu, Mircea Mihăieş, N. Scurtu, Al. Baumgarten, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Răzvan Voncu, Horia Gârbea, Olimpiu Nuşfelean, Virgil Mihaiu, Petre Tănăsoaica, Mihai-Al. Canciovici, Simona Drăgan, Ion Taloş, Catrinel Popa. Poezie: Eugen Suciu şi Ioana Diaconescu. Nicolae Manolescu, la Cronica literară (despre volumul „Arhitectura memoriei”) — „Studii de istorie literară”: Răzvan Voncu este unul dintre cei mai buni critici şi istorici literari de astăzi. Apoi, la Istorie literară, Mihai Zamfir: „Un celebru critic provincial” (Garabet Ibrăileanu).
ROMÂNIA LITERARĂ 51
Din 2 decembrie 2016. Nicolae Manolescu — „Cenzura comunistă şi literatura” (Cronica literară la „Literatura eretică. Texte cenzurate politic între 1949 şi 1977” de Liviu Maliţa): Eu am făcut o distincţie pe care Liviu Maliţa o contestă, şi anume între cenzura ideologică din anii 1949-1965 şi cenzura politică, în sensul că era inspirată de politic, nu şi de către o ideologie care nu mai ţinea strict de jdanovism şi nu mai avea criterii marxist-leniniste clare… Fapt e că după 1965, oricâte rapoarte în vederea publicării sau a interzicerii operelor vor fi fost (numeroase…) şi oricât de strâmte ideologic, când nu stupide de-a dreptul, a putut totuşi să apară o literatura valabilă estetic şi cu puternic impact social… În sumar: Gellu Dorian, Mihai Zamfir, Dan Stanca, Gabriel Dimisianu, Răzvan Voncu, Adrian G. Romila, Dan-Liviu Boeriu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Marius Miheţ, Mircea Anghelescu, Gh. Grigurcu, Alex Ştefănescu, Ovidiu Pecican, Angelo Mitchievici, Liana Tugearu, Leo Butnaru, Pia Brânzeu. Replică la replică: „Editarea operei postume a lui V. Voiculescu” de Roxana Sorescu. Poeme de Ion Horea, Aurel Pantea, Geo Vasile, Toma Grigorie. Pe prima pagină a revistei: „Nominalizări la Premiul Cartea Anului 2016”, ediţia a XV-a.
LUCEAFĂRUL 12 / 2016
La ampla anchetă a revistei: „Ce planuri şi aşteptări aveţi pentru / de la anul 2017”, Nicolae Prelipceanu, simpatic, răspunde atât: „N-am”. Iar Emil Brumaru: Proiectul literar de a-mi plăti facturile, proiectul literar de a lua vreo nouă feluri de medicamente, proiectul literar de a mă bărbieri, proiectul literar de a-mi găsi hainele prin casă, de-a saluta pe stradă, de-a cumpăra mere şi mieji de nuci, castraveţi muraţi (deşi nu am voie prea sărat), de-a şti în ce zi sunt… Sau Irina Petraş, sobră: În primul rând, aştept de la 2017 să-mi îngăduie să împlinesc, fără momente dramatice, 70 de ani! Din sumar, cronici şi comentarii critice: Dan Cristea, Radu Voinescu, Monica Grosu, Ana Dobre, Emil Lungeanu, Andrea Hedeş, Felix Nicolau, Ionuţ Caragea, Gabriel Cheroiu, Geo Vasile, Anastasia Dumitru, Adrian Lesenciuc, Ileana Mălăncioiu, Marian Truţă, D. Ungureanu, Ioan Groşan, Dinu Grigorescu, Adrian Costache, Costin Tuchilă, Gelu Negrea, Iolanda Malamen. Poezie: Daniela Şontică, Mihaela Oancea. „Duel amical”: Horia Gârbea — Alex Ştefănescu.
STEAUA 12 / 2016
Adrian Popescu — „Poezia, un pas înapoi?”: Versurile au ajuns în România un produs artistic tratat cu mefienţă, dacă nu cu o strâmbătură de dispreţ comercial. Cum s-a ajuns aici? Lipsind autoritatea criticilor autentici din paginile revistelor de provincie, în special, versurile mediocre sau submediocre au proliferat, sufocând flora nobilă a poeziilor valoroase publicate, printr-o minune, ai zice. Oricine poate, în zecile de reviste ale primăriilor sau judeţelor, însăila o pseudo-„cronică literară” unui prieten. Iar de aici până la confuzia totală a cititorilor e numai un pas… În sumar: Florin Balotescu, Valentin Cioveie, Cristina Vidruţiu, Mihai Ignat, Ion Pop, Florin Mihăilescu, Felix Nicolau, Angelo Mitchievici, Victor Cubleşan, Marius Conkan, Angela Heller-Ivancenko, Călina Bora, Răzvan Câmpean, Marcel Petrişor, Vlad Moldovan, Sonja Kadar, Luciana Cărare, Fracinsc Pal, Nicoleta Popa, Daniel D. Matiş, Horia Bădescu. Mihail Vakulovski — „Proza nouă din Basarabia” (Ştefan Baştovoi, C. Cheianu, D. Crudu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Ciocan, Liliana Corobca, Mitoş Miclăuşanu). Ruxandra Cesereanu: „Nonpoezie, postpoezie, subpoezie”.
SCRIPTOR 11-12 / 2016
Lucian Vasiliu întreabă: „Îţi pare plauzibilă expresia rezistenţa prin cultură”? Grigore Chiper de la Chişinău răspunde: Devine clar că România a fost parte în mai mare măsură a procesului cultural mondial decât şi-au putut permite popoarele din URSS, îndeosebi minorităţile etnice… În Basarabia putem vorbi de cel mult o „supravieţuire prin cultură”. De la Paris, Virgil Tănase (îi răspunde Simonei Modreanu): Eu îmi rescriu textele. În momentul acesta, de pildă, vreau să public în limba română textele pe care le-am scris în franceză, deci le rescriu în română. E republicat un interviu cu Cezar Ivănescu din 1993 (luat de Cassian Maria Spiridon), intitulat: „Am fost tot timpul confruntat cu agresiunea haitei”… Din sumar: Liviu Antonesei, George Calcan, Emil Nicolae, Nicolae Popa, Margareta Curtescu, Radu Cernătescu, Viorel Savin, Theodor Codreanu, Lucian-Vasile Szabo, Vlad Zbârciog, Liviu Apetroaie, Vitalie Răileanu, Al. Zub, Eugen Uricaru, Vasilian Doboş, Bogdan Creţu, Ioan Holban, C. Cubleşan, Cornel Ungureanu, C. Coroiu, Ştefan Afloarei.
HYPERION 10-11-12 / 2016
Gellu Dorian: Gîfîitul după glorie pare a fi scopul principal şi nu consistenţa operei, de cele mai multe ori grăbite, sărace în perspective de continuare a tradiţiilor sănătoase ale literaturii române. Privind la doar cele cîteva nume mereu vehiculate pe la tîrgurile internaţionale, pe la concursurile de promovare prin traducere ale scrierilor celor preferaţi, ai impresia că trăim într-o literatură foarte săracă. Or nu este deloc aşa! Acest lucru îl poţi observa şi în programele şcolare şi în orientările profesorilor, fie preuniversitari sau universitari. Şi toate astea pentru că s-au schimbat criteriile şi nu mai ştiu nici cei care le aplică cum or mai fi arătînd adevăratele criterii de valoare şi ce ar putea promova acestea şi cum. Interviu cu Ana Blandiana (Premiile nu au legătură cu scrisul, ci cu rezultatul lui, este întotdeauna un eveniment post festum, mai important pentru cei care nu îl iau, decât pentru cel care îl primeşte). Dialoguri cu C. Abăluţă (Sunt mulţumit că scriu, spontan, rapid, la obiect, inspirat şi că există câteva edituri de nişă care mă publică. La urma urmei cronicile nu-s decât cuvinte. Premiile – diplome şi bani – nu-s decât cartoane luxos tipărite şi bancnote cu care-ţi cumperi fructe, legume, medicamente. Merită să te dai de pragul morţii pentru atât de puţin?) şi Nora Iuga (Îmi plac cimitirele, nu fiindcă m-ar transpune în stări de melancolie…), însoţite de poeme ale lor. Câteva nume din sumar: C. Iftimie (dialog, proză; plus comentariu critic la o carte a lui), Luiza Palanciuc-Şora (Mihai Şora 100), V. Iftime, V. Vlad, Daniel Corbu, Radu Florescu, Leo Butnaru, Victor Teişanu, Petruţ Pârvescu, Radu Cange, Cornelius Drăgan, Adrian Alui Gheorghe, Simona Popescu, C. Arcu, Traian Chelariu, V. Spiridon, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, N. Sava.
CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ 12 / 2016
Nicolae Breban: Acest fatalism, această acceptare, nu a destinului, ci a pasivităţii totale faţă de inerentele lovituri ale sorţii sau ale istoriei care survin în viaţa fiecărei comunităţi umane, face ca în decursul secolelor gândirea multor români să se aplece spre partea aşa-zisei non-violenţe, a acceptării, poate chiar a îmbrăţişării necazurilor, chiar şi a catastrofelor, şi în loc să urmăm modelul activ, luptător, neînfrânt prin secole al acelor europeni pe care îi admirăm în cultură şi organizare statală, în loc de un sănătos activism şi spirit de împotrivire faţă de necazuri oricât ar fi acestea de covârşitoare… noi, în orice împrejurare şi în orice formă de organizare statală, dictatură, comunism sau capitalism, ne plecăm capul şi invocăm încă o dată soarta… În sumar: Bogdan Creţu, Mircea Platon, Iulian Boldea, Rodica Braga, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi, Ovidiu Morar, Th. Codreanu, Ioan-Aurel Pop, Al. Surdu, Luiza Barcan, Andrei Marga, C. Coroiu, Mihai Victor Buciu, Magda Ursache, Dana Oprică, Maria-Ana Tupan, Adrian-Dinu Rachieru, Valentin Talpalaru. Supliment dedicat maestrului Mircia Dumitrescu, care declară: V-aş dori şi dumneavoastră să aveţi parte de acelaşi noroc. Tot ce am încercat să fac e să nu mă opresc la gramatica plastică. Mi se pare insuficientă; simt nevoia de epică, de naraţiune. Trebuie să trec printr-o poveste pe care o înţeleg.