am văzut ţărani scăldându-se
a fost privilegiul meu
de copil al câmpiei
pe mal sapa butia de apă gumarii
cămaşa peste izmene
şi ei în apă până la brâu
nu mai mult
frecându-se gospodăreşte pe tot corpul
cu palmele lor ca nişte perii
de sârmă
nimic din hârjoana
la care te îmbie mereu apa
nici un strop de cuvânt
peste întinderea cenuşie
am văzut ţărani scăldându-se
sau buturugi bătrâne uscate
peste care năvălesc uneori
apele ?