ROMÂNIA LITERARĂ 44
Din 5 octombrie 2018. Mircea Mihăieș, Campioni la săpat prăpăstii: „Nu există gen sau specie culturală care, în confuza lume de azi, să nu fie sau să nu se simtă primejduite. Oriunde te întorci, cu oricine vorbești, nu auzi decât bocete și urlete de durere. Editorii se plâng de mama focului că rămân cu cărțile în depozite. Directorii de teatru își smulg părul din cap, simțindu-se abandonați de spectatori. Muzeele au ajuns în paragină, iar sălile de conferințe sunt frecventate de o mână de pensionari ori de micile pâlcuri de „pișcotari“ ce populează recepțiile de după evenimente. Despre filarmonici și opere nici nu mai aduc vorba: jale, suferință și chin. La o primă vedere, moare o lume. La a doua, la fel. Abia la a treia, parcă, parcă pâlpâie o luminiță. Nu toate indiciile sunt dezastruoase, în ciuda evidentei și deprimantei senzații că lumea se îndreaptă spre o fază în care cultura nu mai contează…” În suplimentul dedicat Centenarului, România și Marele Război. Între deznădejde și zorii speranței de Radu Tudorancea: „Revenirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Capitală, la 1 decembrie 1918, după doi ani de exil, într-o atmosferă de entuziasm general, echivala cu triumful idealului românesc, așa cum nota și Regina Maria – „acum s-a sfârșit visul cel rău și lung, iar visul României Mari s-a întruchipat aievea“. Proclamația de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) avea să desăvârșească evoluțiile anterioare, anume unirea Basarabiei (27 martie 1918) și unirea Bucovinei cu România (15 noiembrie 1918), împlinind idealul național”. În sumar: Andrei Novac, C. Cubleșan, N. Oprea, Răzvan Voncu, Vasile Spiridon, Ioana Revnic, Ioan Es. Pop, Daniel Cristea-Enache, Mircea Angelescu, Sorin Lavric, Constantin Abăluță, Cristian Pătrășconiu, Daniel Cain, Cristian Vasile, Simona Preda, C. Orzescu, Marian Voicu, Irina Petraș, Alex Ștefănescu, Răzvan Andrei, Ioan Radu Văcărescu, Marius Miheț, Angelo Mitchievici, Petre Tănăsoaica, Edward Sava, Horia Gârbea, Carmelia Leonte, Grete Tartler, Oltița Cîntec. La Istorie literară, Nicolae Manolescu — Dana Dumitriu: „În anii `70, Dana Dumitriu scria cel mai radical roman psihologic”.
ORIZONT 9 / 2018
La ancheta „Care este pentru dumneavoastră, ca scriitor, spațiul vital”, Tudorel Urian: „Mă tem că nu sunt genul ăla de scriitor care să aibă un spațiu vital și un ritual voluptos al scrisului. Sunt mai degrabă un jurnalist frenetic (și în lumea cărților) care scrie cu furie, cu grabă, precipitat, mai mereu în criză de timp. Am scris cronici literare ajunse la deadline în toate birourile pe care le-am avut până acum (la Cuvântul, la PAC, la ICR, la PNL, la Ministerul Culturii și la Ministerul Educației), la editura ALL, fără să-mi pun întrebarea dacă mă simt confortabil sau nu, dar cu sentimentul de ușurare pe care ți-l dă datoria îndeplinită. În prezent, lucrez la revista Viața Românească, unde nu am un birou al meu (când merg la redacție stau pe unul dintre cele două scaune destinate oaspeților), așa că tot ce „produc” e scris pe laptopul de acasă… Pentru mine, scrisul e un job, nu un hobby, o permanentă corvoadă, totuși plăcută. Scriu pentru că trebuie, nu pentru că îmi place… Între scris și citit, aleg întotdeauna cititul. Dacă aș putea trăi numai din citit, ar fi perfect”. În sumar (selectiv): Cornel Ungureanu, Călin-Andrei Mihăilescu, Marcel Tolcea, Teodor Baconschi, Ioana Pârvulescu, Monica Pillat, Adrian G. Romila, Vasile Popovici, Alexandru Oravițan, Cristian Pătrășconiu, Gh. Vidican, Snejana Ung, Dana Percec, Sabina Prundeanu, Al. Ruja, Cristina Chevereșan, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Paul Eugen Banciu, Pia Brînzeu, Robert Șerban, Radu Pavel Gheo, Claudiu T. Arieșan, Adina Ștefănescu, Marian Odangiu, Lucian Ionică, Ana Pușcașu. Paginile 4-5: Ileana Mălăncioiu — Discurs la Ierusalim. In memoriam Lucian Raicu.
LUCEAFĂRUL 9 / 2018
La Literatura pentru copii (anchetă a revistei) — Dan Cristea (semnează și Cronica literară — la Mihai Vornicu): „Nu încerc să explic aici (cu toate că romantismul nostru târziu ar putea furniza o justificare) ceea ce Nicolae Manolescu numește în Istoria critică… „puținătatea și precaritatea literaturii române pentru copii și tineret“, cu excepția basmelor, „singurul capitol reprezentat notabil de Petre Ispirescu și genial de Ion Creangă“. Totuși, să notăm faptul că nu suntem un popor maritim, așa cum sunt englezii și francezii, cu o mulțime de jurnale de călătorie sau de relatări expediționare care s-au constituit în modele pentru ficțiunile de aventuri care s-au inspirat din ele…” Și Alex Ștefănescu (semnează și Viață și operă — la Dumitru Radu Popa): Amintirile din copilărie, de Ion Creangă, nu sunt un text recomandabil copiilor de azi. Ei nu cunosc viața la țară și nu au cum să se regăsească în peripețiile povestite în cuprinsul lor. În plus, rămân străini de farmecul filologic al scrisului lui Ion Creangă, care reinventează limba română vorbită în secolul nouăsprezece și… se joacă de-a scrisul. Ion Creangă trebuie citit la maturitate”. În pagini „best of” poeme de Marian Drăghici și proză de Alexandru Ecovoiu. În sumar: Octavian Doclin, Victor Munteanu, Dan Stanca, Răzvan Nicula, Laura Poantă, Mihai Stan, Elena Bolânu, Passionaria Stoicescu, Petre Crăciun, Grete Tartler, Paul Aretzu, Linda Maria Baros, Emil Lungeanu, Anastasia Dumitru, Horia Gârbea, Radu Voinescu, Simona Vasilache, Flaviu George Predescu, Iolanda Malamen, Aurel Maria Baros, Ioan-Pavel Azap, Călin Stănculescu, Dana Pocea, Costin Tuchilă.
EX PONTO 58-59
Număr apărut în septembrie 2018. Angelo Mitchievici: „Revista literară este locul în care nu numai că normele gramaticale sunt respectate, dar te poți întâlni cu limba română literară, adică cu acel nivel de elevație prezent în orice limbă care deosebește vorbitorul cult de cel obișnuit, Revistele literare au jucat un rol considerabil în dezvoltarea limbii române literare și continuă să o facă indiferent de obstrucționările aduse de vorbitorii ei neglijenți și populari în același timp. De ce notorietate se bucură astăzi o revistă literară? De foarte puțină… Fără reviste literare ne-am cufunda și confunda în dispersia facebookistă, în blogărelile unui aleatoriu total, fără exercițiul de focalizare pe care îl presupune spiritul critic, actorii avizați ai lumii literare, indiferent de pozițiile care-i separă cu privire la un subiect sau altul… Un alt aspect pentru care revista literară este esențială: ea asigură continuitatea dezbaterii de idei, un cadru formativ pentru noile generații de critici, istorici și teoreticieni literari, practic construiește tradiția în mișcare, nu ca arhivă…” În sumar (selectiv): Lăcrămioara Berechet, Gh. Filip, Anastasia Dumitru, Simona-Grazia Dima, Ioan Florin Stanciu, Petru Solonaru, Claudia Voiculescu, Sterian Vicol, Ana Dobre-Pelin, Mircea Ioan Casimcea, Nicoleta Voinescu, Cătălin Rojișteanu, N. Scurtu, Nicolae Rusali, Gabriel Rusu, Remus Valeriu Georgioni, Nicolae Silade, Sorin Roșca, Mădălina Stoica, Daniela Cojan, Iulian Dămăcuș, Gh. Șeitan, Titi Damian, Daniela Varvara. Interviu realizat în 2014 cu poetul și publicistul Olimpiu Vladimirov, dispărut acum un an: Eu cred în poezie precum într-o taină care ascunde o minune.
MIȘCAREA LITERARĂ 65
Număr apărut în septembrie 2018. Dosar Irina Petraș — intitulat De veghe între cărți (semnează articole Mircea Popa, Constantina Raveca Buleu, Vistian Goia, Icu Crăciun, Irina Măeruț, Adrian Țion, Andrei Moldovan, Andreea Zavicsa, Mirabela David, Victor Știr, Menuț Maximinian, Iacob Naroș, Cornel Cotuțiu). Spune Irina Petraș (în dialog cu Olimpiu Nușfelean): „Diferența dintre diferitele locuri românești există fără nicio îndoială, e chiar dătătoare de marcă, dar una nelitigioasă. Am considerat mereu ardelenească dimensiunea etică pronunțată, soliditatea construcțiilor de orice fel și un anume respect pentru înfăptuirile omenești. O predispoziție pentru contemplare, pentru șederea în povești nepăsătoare la trecerea vremii, dulceața privirii către lume mi s-au părut întotdeauna moldovenești. Ușurătatea relației cu lumea, cu viața, cu ceilalți, e alunecare capricioasă și zgomotoasă printre întâmplări m-am grăbit să le consider muntenești. În lecturile mele am uzat adesea de adjectivele apartenenței pentru a defini lapidar o operă, o perspectivă, o atitudine. Însă, dincolo de toate aceste ticuri ale diferenței pașnice, scriitorii români din prima linie sunt, pentru mine, pur și simplu scriitori români”. Întrebare: „Au fost situații în care, prin ani, având în vedere creațiile ajunse sub ochii tăi (critici) să-ți schimbi părerea despre un scriitor sau altul, în bine, sau, poate, în mai puțin bine?”. Răspuns: „ Răzgândirile mele țin de disciplina lungului nasului. Nu cred că ceea ce spun despre o carte/ un scriitor la un moment dat e literă de lege. Revin cu completări și retușuri de câte ori apare ceva neașteptat în scrisul cuiva. Toate lecturile mele sunt într-o mișcare continuă, se răz-gândesc neîncetat în ambele sensuri ale verbului: de gândire nouă, reluată, și de gândire mai bună, căci având la îndemână date/ instrumente noi, fiecare bună carte nouă aduce modificări ale reliefului meu interpretativ, reașezări, alte accente”. În sumar (selectiv): C. Cubleșan, Ion Cristofor, Adrian Lesenciuc, Gh. Glodeanu, Lăcrămioara Stroe.
EXPRES CULTURAL 9 / 2018
Constantin Pricop își începe Direcția critică, episodul 18, cu: „Criteriul specificului etnic (teoria raselor distincte și irepetabile), de pildă, care a alimentat concepțiile naționaliste este astăzi cu totul inoperabil. Realităţi accesibile oricui îi dovedesc precaritatea. Inexistența raselor „pure“ tocmai în Europa, spaţiul în care apare ideologia naționalistă este dovedită atît de faptele istorice cît și de recente cercetări genetice…” Și îl încheie cu: „Așa se face că în loc să punem în evidență carențele de civilizare noi vorbim despre „arderea etapelor“. În loc să spunem că intelectualitatea nu s-a opus, așa cum s-a întîmplat în alte părți, regimului comunist, noi spunem că am făcut rezistență prin cultură! În locul constatării eșecului localizării statului de tip occidental, la noi s-a ridicat o întreagă teorie a… formelor fără fond care ar fi, nu-i așa, benefice…” În sumar: N. Panaite, Al. Zub, C. Coroiu, Gellu Dorian, Emanuela Ilie, Emil Brumaru, Maricica Munteanu, C. Dram, Dan Bogdan Hanu, Daniel Corbu, Liviu Chiscop, Florin Faifer, N. Crețu, Liviu Papuc, Calistrat Costin, N. Tzone, Th. Codreanu, Mircea Băduț, Mihai Dinu Gheorghiu, Iulian Marcel Ciubotaru, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Răducea, Vlasie Diacon, Al. Radu Petrescu. Interviu cu Ștefan Oprea (dispărut în 9 august 2018) realizat de N. Busuioc: Spiritul rătăcitor printre stele…. La Supliment, Mareșali români — luptători pentru făurirea României Mari: Averescu, Prezan și Antonescu de I. Șt. Baicu.
ARGEȘ 9 / 2018
Gheorghe Grigurcu: „„Tata (Traian) Iancu“, fost în tinerețe ofițer de Securitate, purtător de uniformă, după toate probabilitățile și în continuare ofițer sub acoperire, redevenit după 1989 boss al Fondului literar, mi-a declarat în acea împrejurare cu gravitate: „acum mă ocup cu lectura Sfinților Părinți“. Nu e un caz singular. Aflu că tot mai numeroși activiști-securiști au marșat spre religie ori francmasonerie. Care să fie explicațiile? Una e, desigur, dorința de a-și disimula (atît cît se poate) trecutul, alta, foarte probabilă, rezidă în fondul de mistică deturnată al comunismului, dominat de conducătorii cu puteri discreționare, nu o dată divinizați, fenomen analizat de Raymond Aron și de alții. Un soi de consolare cu un substrat subliminal”. N. Georgescu, în altă pagină, despre dispariția apostrofului în scrierea limbii române: „Mă întreb, totuşi, cum stăm cu principiul fonetic al ortografiei noastre, după care scriem cum auzim? Eliminarea apostrofului din scrierea limbii române mi se pare o încălcare a acestui principiu”. În sumar: Nicolae Oprea, Dumitru Aug. Doman, Adrian Alui Gheorghe, Leo Butnaru, Marian Ilea, Mircea Bârsilă, C. Voinescu, Radu Cange, Emilian Mirea, Horia Dulvac, Al. Sfârlea, Serghie Bucur, Ion C. Ștefan, Liliana Rus, Mihaela Aionesi, Petru Pistol, Mioara Bahna, Constanța Popescu, Mihaela Albu, Geo Constantinescu, Leonid Dragomir, Iulian Moreanu, Aurel Sibiceanu, Geo Vasile, Ioan Romeo Roșiianu, Aureliu Goci, George Popescu, Al. Cazacu, Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu, Magda Grigore, Teo Cabel, Al. Jurcan, Eliza Roha, George Băicoianu, Mariana Șenilă-Vasiliu. Pe ultima pagină, reportaj original al lui Mihai Barbu.