FestLit Cluj, ediţia a treia

Cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Literatură (iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR) a avut loc în 2-4 octombrie 2016. Şi programul acestei ediţii a cuprins: ronduri de gală ale scriitorilor, lecturi publice, simpozioane şi un desant scriitoricesc în şcoli, facultăţi, biblioteci, lansări de carte, expoziţii ale scriitorilor plasticieni etc. Un format care a funcţionat foarte bine în cele trei ediţii, fără ca asta să însemne că nu i se pot aduce îmbunătăţiri (organizatorii le plănuiesc deja).
Iată o descriere a celor trei zile de Festival.
Duminică, 2 octombrie, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca – Deschiderea festivă. Irina Petraş, preşedinta Filialei clujene, i-a invitat la microfon, pentru cuvinte de salut, pe Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Vasile Sebastian Dâncu, vicepremier, dar şi membru al Filialei clujene a USR, Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Li s-a alăturat profesorul politehnist Radu Munteanu, Vasile George Dâncu, directorul Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, şi Dan Breaz, acesta din partea muzeului gazdă. S-a vorbit despre rostul literaturii, despre viitorul literelor româneşti, despre sprijinul datorat culturii pentru a ne asigura un viitor demn. După poemul lui Horia Bădescu – „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj” – devenit imn al Festivalului (şi vremea însorită i-a ţinut isonul!), a urmat tradiţionalul Rond de gală al scriitorilor. Au recitat, în faţa unei săli pline, Ana Blandiana, Robert Şerban, Ion Horea, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Ion Pop, Adrian Popescu, Ion Mureşan, Ioana Diaconescu şi Gellu Dorian. La ora 16,30, lumea s-a întâlnit din nou la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (amfitrion: Tudor Sălăgean), în eleganta Sală Reduta (celebră şi pentru serbările mondene pe care le găzduia odinioară, dar şi, mai ales, pentru că aici a avut loc Procesul Memorandiştilor). Recitalul de poezie De dragoste a fost prefaţat de un concert al ansamblului clujean FLAUTO DOLCE (Zoltan Majo, director artistic, flaute drepte; Maria Szabo – flaute drepte; Noemi Miklos – clavecin; Mihaela Maxim – soprană). Sub titlul Din muzica străbunilor noştri (Muzică veche din România, sec. XVII-XVIII), au fost interpretate cântece/melodii româneşti: Când eram mai tinerică (Text: Ienăchiţă Văcărescu, sec. XVIII), Arde-mă şi Mititica, folclor urban din secolul XVIII, dar şi săseşti, maghiare, armeneşti, hasidice. În atmosfera astfel creată, au citit versuri de dragoste nu doar poeţii (invitaţi şi clujeni), ci şi criticii, care au citit/recitat cel mai frumos (în opinia lor) poem de dragoste.
Ca în fiecare an, ziua de luni a fost dedicată simpozioanelor. Temele ediţiei a 3-a: Literatura română – începuturi şi Literatură şi feminitate. A fost lansat cu acest prilej volumul Caietele FestLit Cluj 2015, conţinând comunicările susţinute la simpozioanele ediţiei precedente (Şcoala Ardeleană. Începuturile modernităţii româneşti şi Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române). În acest fel, lucrările Festivalului rămân scrise, cu urme durabile. La sediul Filialei clujene, participanţii au vizitat mai întâi două expoziţii: la Galeriile de Artă ale revistei Steaua – Mariana Bojan, Nud – pasteluri; la Galeriile Scriptorium ale Filialei Cluj a USR – Irina Petraş, Bacoviene, pictură (lucrări de mici dimensiuni care au fost dăruite oaspeţilor). Simpozionul dimineţii, Literatura română. Începuturi, deşi la prima vedere cu o temă oarecum aridă, s-a transformat într-o extraordinară pledoarie academic-destinsă despre cronicari, despre cum ar trebui să-i citim, cât de bine/rău stăm cu editarea lor etc. Introducerea, panoramică şi cu pertinente chestionări la zi, a fost făcută de Nicolae Manolescu, urmat de Eugen Negrici, specialist recunoscut în literatură veche şi în „expresivităţi involuntare”. Apoi: Răzvan Voncu, Cum citim literatura medievală? (o întrebare la care a răspuns electrizând auditoriul); Rodica Frenţiu, Izbânda literarităţii în textul hagiografic: Dosoftei, Viaţa şi petreacerea svinţilor, Iasi, 1682-1686”; Nicolae Oprea, Simbolistica lupului la D. Cantemir (şi I.D. Sîrbu); Adrian Lesenciuc, Braşovul, oraşul operei prima; Angelo Mitchievici, De la Mateiu la Filimon: o reflecţie cu privire la ideea de roman şi începuturile sale; Ovidiu Pecican, Literatura română veche şi paradoxul capodoperei iniţiale. Alte două intervenţii, neprezentate în plen, vor fi incluse în viitoarele Caiete ale Festivalului: Mircea Popa, Genurile minore şi câştigurile narativităţii, şi Ioan Pop-Curşeu, Începuturile teatrului în limba română.
La Facultatea de Litere (amfitrion Corin Braga, laureatul de anul trecut al Marelui Premiu FestLit), comunicări pe tema Feminitate şi literatură cu: Gabriela Adameşteanu – Marcă de gen sau opţiune?; Ioana Diaconescu – Note feminine în poezia lui Emil Botta. Întunecatul April; Simona Vasilache, Femeile în cărţile bărbaţilor; Ruxandra Cesereanu, Angela von Aschenbach şi poeţii douămiişti; Mihaela Mudure, Izabela Sadoveanu şi modelul new woman; Oana Pughineanu, Trainer în feminitate; Anca Haţiegan, Femeia pe scenă: momente inaugurale.
Seara, la cocktailul festiv, a fost anunţat Marele Premiu. Juriul (alcătuit din criticii literari Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Eugen Negrici, Irina Petraş şi Răzvan Voncu) a avut de ales câştigătorul dintre nominalizările făcute de cele douăzeci de filiale ale USR: Ioan Barb, Oraşul alb; George Bălăiţă, Învoiala; Nicolae Bârna, Puntea Artelor; Graţiela Benga, Reţeaua. Poezia românească a anilor 2000; Ana Blandiana, Orologiul fără ore; Mircea V. Ciobanu, Tratat cu literatură; Traian Dobrinescu, Nu te opri, nu te întoarce; Dumitru Augustin Doman, Sâmbătă, duminică şi alte singurătăţi; Gellu Dorian, Cartea de la Uppsala; Ovidiu Dunăreanu, Lumina îndepărtată a fluviului; Constantin Gherghinoiu, Cu dragoste şi ură, deşertul cel de toate zilele; Bogdan Ghiu, Totul trebuie tradus. noua paradigma (un manifest); Vasile Igna, Ora închiderii; Kocsis Francisko, Teste de identitate; Adrian Lesenciuc, Cartea de apă. Cu Borges, privind râul; Nicolae Mihai, Insomnii scoase la licitaţie; Andrei Mocuta, Voi folosi întunericul drept călăuză; Aurel Pantea, Opera poetică; Victor Gh. Stan, Flori la fereastra zborului; Lucia Verona, Patru piese cu aniversări. În urma deliberărilor şi a votului final, Ana Blandiana a devenit cea de-a treia câştigătoare a Premiului FestLit (precedenţii câştigători: Gabriel Chifu şi Corin Braga). Ea a urcat a doua zi pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, vorbind în deschiderea acestuia alături de Nicolae Manolescu.
Marţi, 4 octombrie, între orele 10 şi 12, Clujul a fost „cucerit” de grupuri de scriitori care s-au întâlnit cu elevi, studenţi, profesori. Desantul scriitoricesc/momente de literatură s-a petrecut în 14 locuri deodată: la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică (Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Florina Ilis; amfitrion Ilie Rad), la Departamentul de Jurnalism al UBB (Nicolae Prelipceanu, Daniel Cristea-Enache, Lucian Vasile Szabo; amfitrion: Elena Abrudan, care a asigurat exemplar mediatizarea Festivalului cu echipa sa de studenţi de la UBB Tv), dar şi la Colegiile/Liceele G. Bariţiu, N. Bălcescu, Lucian Blaga, G. Coşbuc, M. Eminescu, Avram Iancu, Romulus Ladea, Gh. Lazăr, Emil Racoviţă (elevii l-au avut oaspete pe Nicolae Manolescu!), Gh. Şincai, la Seminarul teologic ortodox şi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Dar să-i amintim aici pe toţi participanţii la evenimentele prilejuite de ediţia a treia: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Ioan Barb, Aurel Maria Baros, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioana Diaconescu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ion Horea, Adrian Lesenciuc, Angelo Mitchievici, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Nicolae Prelipceanu, Cassian Maria Spiridon, Lucian Vasile Szabo, Robert Şerban, Traian Ştef, Petre Tănăsoaica, Constantin Urucu, Simona Vasilache, Ioan Radu Văcărescu, Răzvan Voncu, Ionuţ Vulpescu. Din partea Clujului: Irina Petraş, Elena Abrudan, Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Hanna Bota, Corin Braga, Florica Bud, Constantina Buleu, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Minerva Chira, Ion Cocora, Eugen Cojocaru, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Victor Cubleşan, Rodica Frenţiu, Săluc Horvat, Vasile Igna, Florina Ilis, Rodica Lascu-Pop, Laszlo Alexandru, Gabriela Leoveanu, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Ştefan Melancu, Mihaela Mudure, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Olimpiu Nuşfelean, Maria Pal, Ovidiu Pecican, Ioan Pintea, Laura Poantă, Ioan Pop-Curşeu, Ion Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Ilie Rad, Virgil Stanciu, Sanda Tomescu-Baciu, George Vulturescu.
Cum marţi, 4 octombrie, a început Festivalul Internaţional de Carte Transilvania în Piaţa Unirii, scriitorii FestLit au fost invitaţi să participe la Marşul lecturii cu o carte la purtător şi să dea startul la lectură într-un „Cluj care citeşte”. În cadrul FICT, au lansat cărţi scriitorii Răzvan Voncu şi Traian Dobrinescu, prezentaţi fiind de Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Gabriel Chifu, Irina Petraş.
În cele trei zile, studenţii de la jurnalism (Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării – FSPAC, profesor Elena Abrudan) au realizat minireportaje filmate. Pentru alte detalii, de vizitat neapărat site-ul FestLit: https://festlitcj.wordpress.com.
O ediţie reuşită, bun prilej pentru dezbateri înalte, dar şi pentru taclale subţiri până seara târziu; pentru întâlniri cu alţi scriitori, dar şi cu cititorii tineri, într-un zumzet literar de bună calitate şi dătător de speranţe pentru destinul literaturii şi al lecturii.
Festivalul Naţional de Literatură este organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.