Uniunea Scriitorilor din România anunță cu deosebită tristețe dispariția dintre noi a poetului Ioan Moldovan, reprezentant valoros al generației ’80, fost redactor-șef al revistei Familia. Ioan Moldovan s-a născut în anul 1952 în județul Cluj. A absolvit Liceul „George Barițiu” din Cluj. În 1972, a început studiile superioare la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”– secția română-latină și, începând cu anul al doilea, a activat la revista studențească Echinox, fiind redactor, apoi secretar de redacție. A făcut parte din al doilea val echinoxist, la revistă și cenaclu, sub conducerea lui Marian Papahagi, la cursuri, seminarii și grupe de cercetare sub îndrumarea lui Mircea Zaciu și a Ioanei Em. Petrescu. A publicat poezii, articole, recenzii în reviste clujene primind premii pentru poezie. După absolvire, a lucrat ca profesor în Maramureș, la Cavnic, Baia Sprie și Baia Mare, continuând să publice în periodicele locale și în revistele clujene. A debutat editorial în 1980 cu volumul de poezie Viața fără nume, prefațat de Ion Pop, la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Urmează, în 1983, volumul Exerciții de transparență la Editura Cartea Românească și, în 1989, volumul Insomnii lângă munți, la aceeași editură. În paralel, face parte din colectivul de colaboratori ai Dicționarului de scriitori români coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, redactând peste 40 de articole. În primăvara anului 1989, s-amutat la Oradea, fiind primit în redacția revistei Familia. În ianuarie 1990, a devenit redactor-șef al acestei publicații.
Din creația sa poetică, s-a tradus în maghiară, engleză, germană, albaneză și franceză. Colaborează la numeroase reviste literare din țară.
Ioan Moldovan a publicat numeroase volume de poezie, printre care Arta răbdării, Avantajele insomniei, antologie de autor, Tratat de oboseală, Interioarele nebune, Celălalt pește, Însemnări primitive, Mainimicul, Timpuri crimordiale, Multe ar mai fi de spus. Poemele sale au fost selectate în multe antologii.
Pentru poezia sa, a primit premii literare importante precum: Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (1993); Premiul Filiaei Arad a Uniunii Scriitorilor (2005); Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale Principesa Margareta (Săvârşin, 2011); Premiul Opera Omnia al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor (2012); Trofeul Cununa de Lauri, Turnirul Poeţilor – Gyula, Ungaria (2013); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Cartea de Poezie, pentru anul 2019, pentru volumul Multe ar mai fi de spus, Premiul Național „Tudor Arghezi”. În anul 2004, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.
Prin dispariția lui Ioan Moldovan, poezia română suferă o ireparabilă pierdere.