Întrucât anul acesta cultura română aniversează 170 de ani de la nașterea lui Alexandru Macedonski, Biblioteca Academiei Române împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române au organizat o expoziție sub genericul Alexandru Macedonski 170, găzduită de sala de expoziții a bibliotecii. Inaugurarea acesteia a avut loc în 3 septembrie, ora 13.00, în prezența unui public interesat și a directorului Direcției Colecții a Bibliotecii Academiei, Gabriela Dumitrescu. În deschidere, au vorbit criticii Călin-Andrei Mihăilescu, Răzvan Voncu, Paul Cernat și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române.
Expoziția a reunit obiecte din patrimoniul MNRL și al BAR: manuscrise ale principalelor volume (în limbile română și franceză) ale scriitorului, fotografii de epocă, periodice și reviste editate de Alexandru Macedonski, ziare în care era consemnată activitatea scriitorului, precum și obiecte personale ale acestuia (biroul, fotoliul creat de fiul său, arhitectul și pictorul Alexis Macedonski, lampa folosită la întrunirile cenaclului „Literatorul” și trusa de scris a poetului).
În discursurile lor, vorbitorii au evidențiat atât importanța literară a operei lui Macedonski, cât și contribuția scriitorului la modernizarea literaturii române. Călin-Andrei Mihăilescu a vorbit în acest sens despre ghinionul receptării insuficiente de care a avut parte opera macedonskiană, arătând că importanța acesteia depășește percepția comună a publicului. Răzvan Voncu a subliniat rolul poeziei macedonskiene în dezvoltarea poeziei moderne, prin influența avută asupra modernismului interbelic și a avangardei. Macedonski a fost primul poet român care s-a autoconstruit, abadonându-și vocația inițială – de factură romantică –, în numele ideii că viitorul poeziei românești nu mai poate fi construit pe o poetică depășită, ci în sensul în care evolua poezia europeană, ce mergea deja pe formula simbolistă. Paul Cernat, la rândul său, a evidențiat rolul de mentor pe care Macedonski l-a jucat în cariera majorității poeților români importanți din prima jumătate a secolului XX, de la Tudor Arghezi, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu și George Bacovia, până la Ion Pillat, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu, Tristan Tzara și Ion Vinea.