La fel ca în beletristică, și în materie de dezvoltare personală, în librăriile noastre se găsesc mult mai multe cărți traduse decât scrise de autori români. Astfel că apariția pe piață a lucrării Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor, de Alexandru Vlad Ciurea, umple un gol evident, descurajant deopotrivă pentru cititori și autori.
Poate că tocmai această discrepanță – între ceea ce se traduce/vinde și creația autohtonă – să fi constituit imboldul de a scrie o carte cuprinzând informațiile de bază în domeniu: un „abecedar” al creierului uman, o introducere în cunoașterea minții și în neurologie – așa cum apare și în titlu –, redactată pe înțelesul tuturor. Însuși profesorul Ciurea recunoaște, în Cuvântul autorului, că „lucrarea de față își propune să prezinte o serie de cunoștințe, secrete, mistere despre creier, pe care le știm în mare parte în acest moment, dar pe care dorim să le facem cât mai accesibile cititorilor”. Prin urmare, nu e vorba despre cunoștințe de pionierat sau de anvergură, ci despre un transfer într-un limbaj accesibil și popularizarea de tehnici și metode de cunoaștere a creierului și minții, așa cum găsim în tot mai multe cărți, care nu doar că au invadat piața, dar continuă să suscite interesul tot mai larg al cititorilor. După cum spune autorul, „lucrarea are o largă adresabilitate, în special în rândul cititorilor fără o pregătire medicală”, temenii medicali fiind omiși intenționat, tocmai pentru asimilarea facilă a informației.
Doctorul, profesorul universitar și academicianul Alexandru Vlad Ciurea este o personalitate cunoscută în spațiul public românesc, fiind deseori invitat în emisiuni de televiziune, însă în spatele acestei popularități se află o muncă asiduă. Student și doctorand al marelui profesor neurochirurg Constantin Arseni, în cei peste 50 de ani de studiu al creierului uman, profesorul Ciurea a operat peste 23.000 de oameni, a condus spitale, a înființat și coordonat departamente de cercetare, a publicat numeroase tratate, articole și cărți de specialitate. Cu această reputație de specialist la nivel național și internațional, și-a asumat acum misiunea de a „traduce” în cuvinte accesibile omului simplu informații și sfaturi practice pentru menținerea sănătății creierului, un organ atât de sensibil, a cărui stare este crucială pentru buna funcționare fizică și psihică a individului.
În prefața semnată de părintele Constantin Necula, ni se semnalează că avem în față și o „Carte-Lecție de luciditate și inteligență bucuroasă,… asemenea Omului Alexandru Ciurea, cartea sa te odihnește. (…) A fi om este fundamentul de lumină al oricărui specialist. Și că nu, nu poți fi un specialist mare dacă ești mic ca om, ca profesionist vocațional ori ca om al cotidianului.”
Deși lungă, am considerat necesară această introducere, pentru a sublinia credibilitatea celui care, specialist fiind, are autoritatea potrivită în a da sfaturi și a direcționa practic viața celor care se apleacă asupra informațiilor din carte, pentru a-i urma indicațiile. Căci nu e vorba doar de o lectură de recreere sau de informare intelectuală, ci de una în egală măsură formativă, care vizează transformarea unor obiceiuri și acceptarea unui nou stil de viață, pe coordonate mai sănătoase, benefice creierului și trupului.
Construcția cărții pornește de la elemente simple de anatomie și fiziologie (funcționare) a creierului și a sistemului nervos, după care sunt inventariați factorii nocivi care aduc prejudicii aparatului neuronal: fenomenul de burnout, sindromul depresiv, stresul cronic, efectul nociv al poluării etc. După aceștia, urmează câteva sfaturi la îndemâna oricui pentru a preveni sau depăși aceste situații, în cazul în care am căzut în capcana lor. Mai departe, autorul trece în revistă – explicând ce sunt bolile neurodegenerative și neurovasculare și analizându-le cauzele, pe cât se cunosc ele – o serie de maladii care azi ne preocupă pe toți, cum ar fi boala Alzheimer, demența senilă, accidentele vasculare, ischemiile, boala Parkinson sau anevrismele cerebrale. Cartea lămurește succint ce se poate trata și ce nu, din lipsă de cunoaștere, căci aceste boli n-au fost descifrate în totalitate.
Aceste explicații sunt urmate de un capitol foarte folositor: Despre mentenanța creierului. Aș spune că aceasta este, de fapt, miza cărții. Bineînțeles, era nevoie de toată informația de dinainte și de după acest capitol esențial, tocmai pentru a susține ceea ce aflăm aici. Deși pare la îndemâna oricui, a pune în practică sfaturile de specialitate presupune, de fapt, schimbarea stilului de viață, ceea ce este, de obicei, cel mai greu lucru, deoarece avem de luptat împotriva inerției și a automatismelor dezvoltate de-a lungul vieții. Or, pentru a ne proteja și a ne economisi energia și timpul, acestea sunt, în principiu, destul de rigide. Schimbarea stilului de viață se mai lovește de o barieră: neîncrederea că aceste lucruri simple, la îndemâna tuturor, pot opera, odată aplicate cu conștiinciozitate, o transformare semnificativă în viața noastră. În definitiv marile boli neurodegenerative par o fatalitate căreia nu ai cum să i te opui.
Voi enumera (fără să intru în amănunte) aceste sfaturi simple, care, odată urmate, pot induce o schimbare de esență a stării de sănătate a creierului și, implicit, a întregului organism: hrana sănătoasă, cu accent asupra alimentelor care favorizează neurotransmițătorii și au conținut scăzut de beta-amiloizi (voi reveni asupra acestui detaliu), apa (profesorul este de părere că apa alcalinizată e mai potrivită), aerul curat (deși în marile noastre orașe e multă poluare, autorul propune alternativa ieșirii regulate la munte, la mare, în drumeții etc.), mișcarea fizică (menținerea corpului fizic susține menținerea cerebrală), motilitatea fiind foarte importantă pentru curățarea limfatică, pentru limpezirea gândurilor și odihnă mai bună. În continuarea sfaturilor generale, sunt enumerate câteva practici sănătoase pentru psihic: scrisul, muzica, socializarea, informațiile noi, compania animalelor, dansul, odihna, evitarea elementelor negative, ritmul circadian sănătos (raportul somn/veghe trebuie să fie cel natural, nu cel impus de societatea tehnologizată). Cartea consacră un întreg capitol întrebărilor legate de credință și raportul acesteia cu știința. Cu argumente din cercetare și statistică, profesorul subliniază cât de sănătos este pentru om (mental și emoțional) să aibă încredere în bine, să-și manifeste credința într-o ființă/ rațiune superioară.
Autorul nu evită subiectele mai delicate, conștient că mai sunt multe de descoperit în materie și că, în științele neuronale și ale arhitecturii mentale, persistă întrebări cu privire la „locul” și „izvorul” conștiinței: cu alte cuvinte, creierul creează conștiința (materia creează energia), sau conștiința e apriorică, creându-și apoi un creier material, prin care să se manifeste într-un corp fizic (energia creează/se manifestă prin materie)? Profesorul Ciurea enumeră 10 mistere ale creierului uman, despre care există încă prea puține informații pentru a putea fi explicate: conștiința (omul fiind singura specie care știe cine este, unde se află, cum se comportă, cum funcționează etc.), puterea minții (care influențează lumea înconjurătoare atât individual, cât și în grup), amintirile (stratificarea lor în hipocamp și capacitatea de a fi accesate), membrul-fantomă (creierul percepe forma fizică a organismului ca întreg, chiar și după o amputație), somnul, starea de veghe, ciclul circadian, visul, râsul (care presupune o mare plăcere cerebrală în trei faze: procesarea/gândirea, componenta musculară și cea de participare emoțională – subliniez că există chiar o ramură a domeniului care se ocupă de vindecări prin ridendoterapii), informația genetică (despre persoane care au o informație genetică specială, geniile etc.).
Ca o concluzie mai largă, aș vrea să subliniez câteva elemente. Fiecare cititor poate găsi informații folositoare nu doar pentru intelect, ci pentru o schimbare benefică. Eu însămi, fiind pasionată de neuroștiințe (mă refer la informațiile popularizate de specialiști, accesibile cititorilor consecvenți, dar fără pregătire în neurologie), am fost atrasă de câteva aspecte pe care aș vrea să le împărtășesc pe scurt: 1) Importanța detoxifierii creierului: prin alimentație nesănătoasă, prin expunerea la toxicitate, prin lipsa odihnei adecvate, prin activitate hormonală ca urmare a emoțiilor negative, expunere îndelungată la stres etc., în creier se acumulează cantități mari de beta-amiloizi, resturi toxice care trebuie eliminate prin activitatea celulelor gliale, care au rol în susținerea fizică și curățarea neuronilor. Această activitate are loc numai în somn. Somnul este „plata” pe care trebuie s-o plătim, pentru un creier curat și o neurogeneză și neuroplasticitate echilibrată. Un stil de viață sănătos, cum spuneam, presupune o acumulare scăzută de beta-amiloizi. Când creierul nu mai poate să se curețe corespunzător, el se autodistruge, căci este atacată mielina (învelișul protectiv al neuronilor) și se declanșează acele boli de temut, greu de tratat și, mai ales, nevindecabile. De aceea, prevenția este deocamdată singura cale de a le evita. 2). Apare des în carte, ca un semn de exclamare, atenționarea privind microtraumele cotidiene, adică stările conflictuale din familie, de la serviciu sau în relații. Și acestea sunt foarte toxice. Deși par că pot fi suportate mai ușor, au un efect la fel de nociv ca traumele majore, deoarece trenează (vezi ultima carte tradusă a doctorului Gabor Maté: Mitul normalității), iar stresul zilnic, chiar în doze mici, dar constante, nu lasă creierul să se curețe. E nevoie și aici de o schimbare. 3). Gândirea pozitivă: deși pare un slogan care și-a pierdut înțelesul sau a căpătat tot felul de valențe parazite, nu și-a pierdut deloc valoarea. E bine să nu lăsăm gândurile să vagabondeze în zone negative sau „gri”, să nu adunăm nemulțumiri și neplăceri, ci să fim, conștient și cu voință, orientați spre zone mai luminoase, care creează apoi neurotransmițători, ce permit accesul la starea de bine. Un astfel de antrenament dă rezultate bune în timp, căci schimbă biochimia creierului, iar hormonii de stres din organism, nocivi pe termen lung, se vor diminua.
Interesant e cum profesorul Ciurea, un susținător al valorilor românești, nemulțumit de atitudinea de lamentare continuă și sterilă din societatea noastră, face dese referiri la situația concretă a sănătății și atitudinii mentale din România ultimelor decenii, în general, la statistici care privesc lumea românească de azi: la climă, la natură, la păduri și ape, la IQ-ul românilor, la capacitatea lor artistică, la voința lor etc. Cartea este, în esență, despre noi, cei de azi.
Prof. univ. dr. neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea,
Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor, Bookzone, 2022