IEȘIREA DIN SOMN
Imateriali vor veni și triști
Citesc în stele o spaimă
E frig în somn
și ei vor ancora aici
când voi deschide prima poartă
Apa se ridică din fântână pe zid
Când liniștea-i deplină
moartea nu mai există
pentru ei
Tu îngere să vii
cu zaruri de ceață
acolo pe mal
Viața lor să mi-o descifrezi
Căci sunt însetat
de lumină
EA VINE CA UN CÂNTEC
O creangă măcinată de vânt
O închisoare cu turnuri
viața mea de pe țărm
Pretutindeni pe drum
marginea-i caut
Drumul începe cu mine
Praful își deschide lumina
ca un felinar
Ea vine – un cântec
lunecându-mi pe urme
Mă umple cu un râu
vis rătăcitor
în deșert