1. Numerii. Deuteronomul – acestea dau conținutul volumului cu numărul trei al unui cu totul remarcabil eveniment pentru cultura română: imensul șantier de a aduce (în premieră) Biblia după textul ebraic în limba română. Cartea – excepțională din toate punctele de vedere, și ca obiect de sărbătoare editorială – a apărut în primăvara acestui an, în coordonarea delicatelor și dăruitelor Doamne Francisca Băltăceanu & Monica Broșteanu, la editura Humanitas.
2. Înaintea acestui volum, tot la Humanitas și în aceeași admirabilă coordonare, au apărut Geneza și Exodul. Leviticul.
3. Proiectul în urma căruia au rezultat aceste, deocamdată, trei volume poartă, alături de sigla Humanitas, girul Colegiului Noua Europă. Seria întreagă este proiectată să cuprindă, cu totul, traducerile celor treizeci şi nouă de cărţi ale Bibliei ebraice însoţite de studii introductive, note şi comentarii.
4. Despre acest al treilea volum, Andrei Pleșu – părintele spiritual și atât de discret al proiectului – notează/afirmă că „textul Bibliei confirmă, prin structura şi istoria lui, teologia Treimii. Căci el are trei autori: Dumnezeu (inspiratorul lui suprem, izvorul Revelaţiei), autorii textului consemnat în scris (primitorii şi transmiţătorii Revelaţiei) şi traducătorii textului originar. Cu volumul de faţă, ne aflăm în prezenţa traducătorilor, exponenţi ai «vorbirii în limbi», mediatori ai Duhului, păstori ai cuvintelor aflate în căutarea Cuvântului. Ei merită toată admiraţia noastră. Pentru că reuşesc să pună erudiţia cea mai temeinică în serviciul cordialităţii, al nevoii de a înţelege ceea ce e dincolo de înţelegerea obişnuită.“
5. Despre întreg proiectul de a face românesc textul biblic ebraic, la rândul său, Francisca Băltăceanu menționează, într-o intervenție publică recentă, că „textul ebraic rămâne indispensabil, chiar dacă și cunoașterea versiunilor antice (Septuaginta, Vulgata latină, Peșitta siriacă) îmbogățește – uneori apreciabil – înțelegerea Bibliei. La urma urmelor este aceeaşi Biblie, cu variante ce nu alterează esenţialul, ci oferă, cum s-a spus, o „privire binoculară”, care poate înlesni apropierea de Cel Nevăzut”.
6. Un asterisc: există – și e, la fel, lăudabil – un al proiect care urmărește un obiectiv similar (cu mijloace, echipe și cadență diferite). E vorba despre Biblia Hebraica – „șantier” de traducere din ebraică în limba română a textului biblic coordonat de Madeea Axinciuc. Primii 50 de Psalmi au apărut, în această (nouă) traducere la finele anului trecut la Polirom. Înainte, parte tot a acestui proiect al Madeei Axinciuc, la editura Universității din București, au mai apărut Cartea lui Rut și Cartea lui Yona.
7. Ceea ce e, iarăși, admirabil și lăudabil, ambele proiecte beneficiază de echipe multiconfesionale de traducători. Pentru șantierul cel mai amplu – proiectul Colegiului Noua Europă + Humanitas – echipa de la cel mai recent volum scos pe piață include următoarele nume care asigură traducere, studii introductive şi note: Maria Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Melania Bădic, Ștefan Colceriu, Emanuel Conţac, Octavian Florescu, Victor-Lucian Georgescu, Cristinel Iatan, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Ovidiu Pietrăreanu, Tarciziu-Hristofor Șerban, Silviu Tatu.
8. Ceea ce e în Cartea Numerilor e ceea ce e imediat Revelării Legii – de pe Muntele Sinai. Voința lui Dumnezeu + Legământul poporului evreu + asumarea acestuia, în schimbul protecție + traversarea pustiului către Pământul Făgăduinței. Deuteronomul e „a doua Lege”sau „copia Legii”. Și, „prin poziţia sa în canonul Bibliei ebraice, Deuteronomul e înfăţişat ca o încununare a Torei, cu discursurile lui Moise care, rostite de acesta într-o singură zi, ultima a vieţii sale, recapitulează şi fixează conţinutul cărţilor precedente şi totodată privesc înainte, interpelând toate generaţiile viitoare şi avându-i în vedere pe toţi „fiii lui Israel“, până astăzi”.
9. Pentru cine e cartea aceasta? Aceeași întrebare e, desigur, valabilă și pentru precedentele două – ele însele spectacol uimitor de filologie, empatie, religie, duh lingvistic? Iată (un răspuns posibil): ”traducerea se adresează unui grup larg de cititori, profilul de bază al destinatarului fiind omul interesat de problemele biblice, fără să dețină o pregătire specializată în domeniu”.
10. Pasul următor al acestui proiect are în centrul atenției echipei de traducători primele două cărți istorice, Iosua și Judecători.
11. O bună parte dintre cei care lucrează la acest proiect au așezat, temeinic, în cultura română și Septuaginta (NEC- Polirom: 2004-2011). Încă o dată, la final, dna Maria Francisca Băltăceanu, despre noul proiect – fundamental și el: „Nu era un proiect confesional; am făcut experiența că nimic nu-i unește pe creștini ca iubirea dezinteresată pentru Biblie. E remarcabil că ceilalți membri ai grupului sunt mult mai tineri decât noi două (Fr. Băltăceanu & Monica Broșeanu – n.m. CP), dar și foarte competenți și maturi ca pregătire. Până la urmă relația a ajuns de reală comuniune. De fapt, am simțit mereu mâna lui Dumnezeu în constituirea și în mersul echipei”. Reply: „Am simțit mereu mâna lui Dumnezeu în constituirea și în mersul echipei”!