Mai deloc nu s-a vorbit în presa noastră despre aniversarea, la 2 iunie, a 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, părintele fondator al liberalismului românesc și al Partidului Național Liberal (care conduce astăzi România), cel care a îndeplinit vreme de 12 ani funcția de premier (cel mai longeviv din istoria României), a fost omul care, în calitate de prefect al Capitalei, a protejat revoluționarii de la 1848, a suportat exilul care a urmat, l-a însoțit pe principele Carol la venirea sa în România, a fost principalul artizan al impunerii regalității și al modernizării accelerate a României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De numele acestui om, prohibit în cărțile de istorie publicate în perioada comunistă, se leagă realizarea unor obiective fundamentale care au transformat radical fața României: înființarea Băncii Naționale a României, obținerea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă România, construirea a 3000 de kilometri de cale ferată, construirea și darea în folosință a Ateneului, înălțarea unor construcții publice care reprezintă și astăzi adevărate semne de noblețe ale capitalei României.
Pe acest fond de nefirească discreție, mai ales în condițiile în care, așa cum spuneam, partidul al cărui părinte fondator este Ion C. Brătianu este astăzi principalul partid de guvernământ în România, din inițiativa inimosului Nicolae Șt. Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, un împătimit al miracolului civilizațional produs în societatea românească în perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al doilea război, căruia i-a dedicat mai multe cărți, a organizat, joi 3 iunie, 2021, simpozionul Ion C. Brătianu. 200 de ani de la naștere, urmat de o expoziție comemorativă, în care au putut fi văzute documente oficiale semnate de fostul premier, cărți publicate de acesta în ediții princeps, fotocopii ale unor scrisori, în principal, adresate soției și copiilor, fotografii de familie, toate menite să pună în evidență dimensiunea umană a celui în cauză, mai mult decât pe cea a politicianului liberal.
Personalitatea foarte complexă a lui Ion C. Brătianu a fost evocată de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Ludovic Orban, președintele PNL (aceasta este calitatea în care a participat la simpozion, așa cum singur a declarat la începutul alocuțiunii sale), Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș și Nicolae Șt. Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei.
Cu prilejul intervenției sale, Nicolae Șt. Noica a anunțat descoperirea a 8500 de scrisori ale lui Ion C. Brătianu, adresate, în marea lor majoritate membrilor familiei și, profitând de prezența liderului PNL în sală, a solicitat un sprijin financiar pentru a le putea publica în volum. A citit câteva fragmente din epistole, remarcabile prin stilul colocvial și umorul superior, care au trimis cu gândul la savuroasele amintiri ale Sabinei Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brătianu. Foarte interesantă și povestită cu mult har de Narcis Dorin Ion a fost odiseea amenajării domeniului de la Florica, locul paradisiac al copilăriei lui Ionel Brătianu și al fraților săi.
Tot Nicolae Noica a prezentat în finalul simpozionului un impresionant film de opt minute despre Așezămintele Brătianu din București, o adevărată mină de aur, aflată în plin centrul capitalei, la doi pași de Piața Amzei, dar cu imobilul aflat într-o stare avansată de degradare și cu documente de o inestimabilă valoare, care sunt, practic, inaccesibile marelui public din cauza haosului organizațional (multe dintre ele zac depozitate în saci). El a anunțat începutul demersurilor pentru formarea unui comitet pentru reabilitarea Așezămintelor Brătianu, din care ar urma să facă parte, printre alții ministrul culturii, președintele Academiei Române, foști și actuali demnitari liberali, oameni de afaceri, avocați. Acesta ar urma să renoveze clădirile (Nicolae Noica a prezentat caracteristicile stilistice ale fiecărei încăperi) și să facă funcțională biblioteca.
Ion C. Brătianu a știut ce vrea în viață și a realizat aproape tot ce și-a propus. Iar ce nu a reușit în timpul vieții sale, a lăsat cu limbă de moarte. În anul 1891, înainte de a-și da ultima suflare, le-ar fi spus copiilor săi: „Mă voi răsuci în mormânt dacă voi, fiii mei, nu veți întregi țara”. Iar cel care a condus delegația României la negocierile de pace de la Paris a fost (cel puțin în faza inițială), fiul său Ionel Brătianu, cel mai celebru liberal român al secolului XX.