De jumătate de secol, în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, orașul Onești devine capitala spiritului critic, sub umbra tutelară a „divinului”, G. Călinescu. A fost visul de tinerețe al unui profesor local, Constantin Th. Ciobanu, firav și auster, ca un călugăr benedictin, care însă, cu tenacitate, diplomație, politețe, perseverență, atenție la detalii a reușit să străbată intemperiile vremurilor, să convingă autorități locale de toate coloraturile politice și să stingă pentru câteva zile animozitățile și orgoliile atât de prezente în lumea literară pentru a da continuitate unei manifestări devenite imposibil de eludat din calendarul cultural românesc al ultimei jumătăți de secol. Cel puțin în lumea literară se poate spune, fără riscul de a greși: „Dacă nu ai fost la Onești, nu exiști”. Puțini sunt aspiranții la un loc într-o eventuală istorie literară a ultimei jumătăți de secol care să nu fi trecut prin cochetul oraș moldav, măcar pentru o ediție a Zilelor culturii călinesciene. Dintre invitații aflați pe afișul ediției inaugurale, din anul 1969, mai sunt în viață doar trei. Dar, iată lista lor completă: Alice Vera Călinescu, Victor Eftimiu, George Ivașcu, I.D. Laudat, Ion Caraion, Al Husar, Dinu Pillat, Eugenia Oprescu, Cornelia Ștefănescu, Emil Manu, Radu Cârneci, Geo Șerban, Corneliu Sturzu, Horia Zilieru și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, gazda, cel care a gândit proiectul devenit un monument al culturii române, extraordinarul Constantin Th. Ciobanu. În anii care au urmat, cum spuneam, niciun nume prestigios al literaturii române nu a fost omis, iar delicatețea, blândețea și spiritul diplomatic ale lui Constantin Th. Ciobanu au reușit, nu de puține ori, să-i pună la aceeași masă pe unii oameni aflați, la vremea respectivă, în relații de deschisă ostilitate. Iată o listă sumară a numelor importante, care, de-a lungul timpului, au onorat cu prezența lor Zilele culturii călinesciene și ale căror chipuri (firește, nu toate) străjuiau la ediția din acest an intrarea în sala de conferințe a splendidei biblioteci „Radu Rosetti”. Ordinea este oarecum cronologică (dar nu cu strictețe), urmând succesiunea edițiilor: Marin Sorescu, Laurențiu Ulici, Romulus Vulpescu, Nina Cassian, Al. Piru, Șerban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Dana Dumitriu, Mircea Zaciu, Al. Rosetti, Ion Negoițescu, Mircea Iorgulescu, Alex Ștefănescu, Zaharia Stancu, Solomon Marcus, Alexandru Balaci, Ion Horea, Al. Ivasiuc, Constantin Țoiu, Fănuș Neagu, Iorgu Iordan, Mihai Beniuc, Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Nichita Stănescu, Al. Paleologu, Valeriu Cristea, Marian Papahagi, Al Călinescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Marin Mincu, George Bălăiță, Constantin Crișan, Ana Blandiana, Mircea Ciobanu, Nicolae Prelipceanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Al. Zub, D.R. Popescu, Mihai Zamfir, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan, Mihai Cimpoi, Mircea Martin, Bogdan Ghiu, Gheorghe Iova, Ioana Pârvulescu, Mircea Dinescu, Nicolae Breban, Dan Cristea, Ioan Groșan, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Mariana Codruț, Ileana Mălăncioiu, Ilie Constantin, Varujan Vosganian, Al. Dobrescu, Eugen Negrici, Constantin Ciopraga, Ioan Es. Pop, Aurel Sasu, Mihai Șora, Florina Pîrjol, Teodor Dună, Bogdan Crețu, Petru Cimpoșu, Bogdan Hanu. Un excelent sumar al literaturii române a ultimei jumătăți de veac, din care sunt sigur că am omis o mulțime de nume.
La ediția jubliară din acest an invitați de onoare au fost, poate nu întâmplător, autorii celor mai importante istorii ale literaturii române scrise în anii din urmă, continuatorii în contemporaneitate ai operei lui G. Călinescu: Nicolae Manolescu și Alex. Ștefănescu. Chiar dacă a fost o ediție de gală, organizatorii – Constantin Th. Ciobanu și Gabriel Fornica-Livada, cel mai apropiat colaborator al său – au respectat cu strictețe scenariul, devenit tradițional, al Zilelor culturii călinesciene. Ca de fiecare dată, deschiderea festivă s-a făcut la sediul Fundației Naționale „G. Călinescu” și a fost urmată de o prezentare a principalelor reviste literare. Foarte interesantă a fost inițiativa poetului Liviu Ioan Stoiciu ca, pe lângă publicațiile de cultură active în momentul de față în viața literară, să treacă în revistă și unele reviste care au contat în primii ani de după căderea comunismului, dar care s-au pierdut în apele tot mai tulburi ale nesfârșitei noastre tranziții.
În după amiaza aceleiași zile, amfiteatrul Bibliotecii „Radu Rosetti” s-a umplut până la refuz la conferința acad. Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor, cu titlul, Colocviile Călinescu – o școală a spiritului critic. Cu umor, adesea presărat cu fine urme de nostalgie, criticul a făcut o trecere în revistă a celor 50 de ani de colocvii Călinescu, a evocat oameni care nu mai sunt și întâmplări hazlii sau cu tâlc și poate lucrul cel mai important a omagiat sincer, așa cum se cuvine, tenacitatea cu care Constantin Th. Ciobanu a trecut peste toate piedicile în cursul sinuos al vremii pentru a duce, fără întrerupere, această sărbătoare a spiritului critic până la ediția prezentă. Oarecum inedit pentru climatul de ipocrizie și oportunism al vremii noastre, dar cu atât mai elegant, este faptul că Nicolae Manolescu nu a ezitat să-i amintească în discursul său și pe cei câțiva primari și activiști locali care, în perioada comunistă, s-au arătat deschiși față de această manifestare, asigurându-le participanților cele mai bune condiții de ședere și întreaga libertate de expresie.
Tot în prima zi a avut loc și festivitatea de decernare a premiilor Zilelor culturii călinesciene. Juriul, alcătuit din Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, Tudorel Urian și Constantin Th. Ciobanu i-a premiat, la prezenta ediție pe: poetul Nicolae Prelipceanu, doamna Aspasia Baciu (executoarea testamentară a lui G. Călinescu), criticul Vasile Spiridon, sculptorul Vlad Ciobanu și generalul (rez.) Vasile Apostol (autorul unei foarte cuprinzătoare monografii a orașului Onești). În mod firesc, inițiatorul și sufletul acestui proiect, Constantin Th. Ciobanu a fost onorat cu un premiu de excelență, oferit de Rotary Club Onești. Seara s-a încheiat cu un splendid concert simfonic oferit de Bucharest Festival Orchestra, sub bagheta tânărului dirijor Cristian Lupeș.
Tradiția a fost păstrată și în ziua următoare, care a început, ca întotdeauna, prin colocviul de literatură contemporană. Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu au moderat cu umor și, uneori, sarcasm, o încinsă discuție despre Confuzia de valori în spațiul virtual. Concluzia la care s-a ajuns este aceea că absența spiritului critic duce, pe internet, la proliferarea unei confuzii de valori, unele produse de certă calitate fiind înecate în marea de veleitarisme care se manifestă fără nicio opreliște.
Ca de obicei, pentru ziua a doua, a urmat recitalul de poezie Poetul în cetate, la care poeții locali au avut șansa să-și prezinte creațiile în fața publicului, într-o companie foarte selectă, alături de nume consacrate ale literaturii contemporane, precum scriitorii Nicolae Prelipceanu și Liviu Ioan Stoiciu.
Ediția jubiliară s-a încheiat cu un recital de gală susținut de marele violonist Sherban Lupu, acompaniat la pian de tânăra Teodora Țepeș.
După spusele gazdelor, care au văzut multe, ediția aniversară a Zilelor culturii călinesciene a fost una dintre cele mai reușite din ultimii ani. O adevărată baie de cultură autentică, amintind de vremurile bune, mai vechi sau mai noi, în care spiritul critic era rege. În drum spre casă, mângâiat de peisajul colinelor domoale ale Moldovei m-am gândit obsedant la distihul improvizat al lui Nicolae Manolescu de la una dintre edițiile ținute în anii comunismului: „Onești, Onești/ Capitala culturii românești”. Mă bucur să cred că oneștenii vor avea puterea să ducă mai departe acest miracol cultural într-o epocă în care turbulențele pe care le străbate marea cultură – de la constrângerile economice, la autismul publicului, dat de mutarea vieții pe rețelele sociale și tentațiile de divertisment din ce în ce mai decerebrate – sunt majore.
La revedere, Onești, să ne revedem sănătoși anul viitor!