În perioada 6 martie – 25 aprilie 2018, la Galeria Subsol din Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, a fost deschisă expoziția Andezit, cu lucrări ale artiștilor: Maxim Dumitraș, Nicolae Fleissig, Alexandru Gavrilaș, Nesrin Karacan, Gheorghe Zărnescu și Emil Cassian Dumitraș.
Sculptura în andezit a devenit o raritate în arta contemporană, urmare a dificultății prelucrării pietrei și a sistemului complex de extragere și alegere a materialului (ce trebuie să întrunească o serie de condiționări concurente, spre a obține rezultatele așteptate!). Aceste condiții au fost întrunite în taberele de sculptură de la Sângeorz-Băi, organizate de sculptorul Maxim Dumitraș, pe lângă Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, cu susținerea Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud. Artiștii implicați în proiect și-au ales fiecare blocurile de andezit, direct din cariera de piatră de la Poiana Ilvei, pe care, în vara anului 2016 le-au transformat în lucrări de sculptură valoroase.
În perioada taberelor, artiștii au lucrat împreună, dar și-au păstrat propria stilistică, chiar dacă volumetria apropiată a lucrărilor sau unitatea materialelor și a tehnicii utilizate imprimă expoziției un spirit unitar. Maxim Dumitraș a impus blocului de piatră ideea dematerializării centrului compozițional. În miezul degajat al sculpturii, artistul aplică „principiul ferestrei” și determină forme suple și ușoare, trecând dincolo de caracteristicile uzuale ale materialului în care a lucrat. Ioan Pop Vereta desfășoară textilul (o ,,cămașă”) în duritatea andezitului, dar face loc și unei componente „sonore”, prin atârnarea unui șirag de zurgălăi în căușul rocii. Nicolae Fleissig (Franța) aplică o decorticare geometrizată și generează pe fațetele pietrei, descoperirea ritmurilor modulare, prin care neprelucratul se transformă în estetic. Prin tratări atente ale suprafețelor, artistul obține aspecte picturale ce transformă andezitul într-un material cu tactilități picturale, prin diversitatea tonurilor obținute. Alexandru Gavrilaș este atașat de esențializarea monolitică a formei. Piatra își păstrează caracterul masiv pentru etalarea caracteristicilor sedimentare. Sculptorul „feliază” secțiuni prin care afirmă texturi și prelucrări diferite, obținând expresii plasticizate și relații experimentale de perspectivă, originale pentru această tehnică. Nesrin Karacan (Turcia) este preocupată de tema verticalizării. În organizarea compozițiilor sale, artista utilizează mai multe variații axiale, prin intersecția cărora pune în valoare planurile multiplicate ale sculpturii și generează nevoia rotirii în jurul obiectului pentru descoperirea sensurilor sale. Gheorghe Zărnescu, preocupat în ultimii ani de expresia inedită dezvoltată din ready made, a transpus aceste problematizări ale obiectelor uzuale și în plastica andezitului. Pietrificarea banalului este în măsură să stârnească sentimente contrare și surprinzătoare, sculpturile sale sunt obiecte recognoscibile prin detalii, dar contradictorii prin ansamblu. Emil Cassian Dumitraș este autorul unor „obiecte-tablou” care completează vizual pereții galeriei. Culoarea picturii și tactilitatea sculpturii se întâlnesc în obiectele bidimensionale din ceramică și în glazurile bine rostuite. Accente colorate pun în valoare structurile materialului și impresionează prin tehnica afișată de artist.
Inedită, originală și spectaculoasă, expoziția Andezit prezintă lucrări de sculptură ce se încadrează în categoria obiectelor de interior, dar care pot să devină în cele mai multe cazuri prototipurile unor lucrări monumentale. Formele cioplite cu trudă conturează, după exigențe spirituale personale, tipuri de expresivitate armonizate în finisaje impecabile. Cu tehnica lor binecunoscută și cu măiestria lor devenită celebră, cei șase artiști au realizat acea simbioză atât de căutată de orice sculptor: între stilul original ce-l caracterizează pe fiecare și exigențele inconturnabile ale materialului.