De patruzeci și nouă de ani, în vremuri mai prietenoase sau mai ostile pentru cultură, la Onești au loc Zilele culturii călinesciene. Viziunea unui poet cu înfățișare benedictină, fascinat de personalitatea lui G. Călinescu – Constantin Th. Ciobanu – dar și perseverența sa ieșită din comun au făcut ca în fiecare sfârșit de septembrie crema scrisului românesc să se strângă în orașul de pe Trotuș, pentru a-l omagia pe divinul critic, dar și pentru a discuta problemele care frământă viața literară. Aproape că nu există nume important al istoriei literaturii române din ultima jumătate de secol care să nu fi participat la o ediție sau alta a Zilelor culturii călinesciene. De la Victor Eftimiu, invitat de onoare al primei ediții, până astăzi, pe aici au trecut Nichita Stănescu, Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Nicolae Breban, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Mircea Cărtărescu, Alex Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Nicolae Mecu, Al. Cistelecan, Dan C. Mihăilescu, Ion Simuț, Nicolae Georgescu și foarte mulți alții. E aproape imposibil să găsești o personalitate a vieții literare românești care să nu fi fost la Onești în cei 49 de ani de existență ai Zilelor culturii călinesciene. G. Călinescu însuși ar fi fost uimit să afle că orașul Onești (în care, se pare, a călcat o singură dată, între două trenuri și pe care Constantin Th. Ciobanu nu l-a întâlnit niciodată față către față) a devenit cel mai important reper al posterității sale.
Ediția din acest an, desfășurată în zilele de 21-23 septembrie, s-a transformat într-o nouă sărbătoare a culturii, pentru că invitatul de onoare a fost unul cu totul deosebit: filosoful Mihai Șora, ajuns la venerabila vârstă de 101 ani. Prin ochii lui Mihai Șora, cei prezenți l-au putut zări pe G. Călinescu însuși, profesor în anul 1927 la liceul C.D. Loga din Timișoara (unde viitorul filosof era elev), pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, foștii săi profesori de la universitate, pe Dimitrie Gusti și Constantin Rădulescu-Motru, care l-au recomandat pentru bursa în Franța, pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, bunii săi prieteni parizieni. Emoția zecilor de participanți a atins punctul culminant în momentul în care soția filosofului, Luiza Șora a prezentat în premieră absolută un film, al cărui montaj fusese încheiat chiar în dimineața difuzării lui, al cărui protagonist era, firește, Mihai Șora. Într-un cadru superb de vară, așezat pe o bancă, într-un parc, acesta s-a dedat unui joc dadaist. Extrăgea din propria pălărie, bilete, bine amestecate în prealabil, pe care era inscripționat câte un cuvânt. Filosoful trebuia să-l explice din perspectiva propriei experiențe de viață. Cam așa cum a făcut Bernard Pivot în cartea sa Les mots de ma vie, doar că la Mihai Șora ordinea a fost una pur aleatorie. Rezultatul a fost colosal. Unele cuvinte trimiteau spre filosofia sa, altele spre amintiri de la diverse vârste sau indicau un sistem de valori aplicabil lumii contemporane. Toate, cumulate, dădeau dimensiunea exactă a staturii intelectuale a lui Mihai Șora, explicând și mai bine acel motto pus pe prima pagină a cărții sale de debut, Du dialogue intérieur, publicată la Gallimard, în 1947: „Problema omului: cum să trăiască asemeni unui arbore, fără a înceta prin aceasta să fie om”.
Ca la fiecare ediție a Zilelor culturii călinesciene, și la cea din 2017 a fost acordat un premiu de excelență. Juriul alcătuit din Constantin Th. Ciobanu, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Vasile Spiridon și Tudorel Urian l-a desemnat învingător pe istoricul și criticul literar Alex Ștefănescu. Pe lângă premiul oficial, autorul Istoriei literaturii române contemporane 1941-2000 a primit și un premiu de suflet oferit de Mihai Șora. Un papion și o batistă, confecționate artizanal, având ca motive desene ale lui Mihai Șora și purtând inscripționată semnătura filosofului.
Ca de obicei, manifestarea s-a încheiat cu o amplă dezbatere despre rosturile criticii literare astăzi, în epoca internetului și a revistelor online, prilejuită de o foarte captivantă conferință a Luizei Șora și cu tradiționalul recital de poezie.
Anul viitor, Zilele culturii călinesciene împlinesc o jumătate de secol de exisență. Constantin Th. Ciobanu și discipolul său, Gabriel Fornica-Livada s-au apucat deja de organizarea acestei ediții jubiliare care se dorește a fi una de mare amploare. Iar Mihai Șora este primul invitat care a confirmat deja participarea.