De văzut, chiar dacă pauza de vară s-a terminat, fie pe ecranele Cinematecii Române (sălile Union și Eforie), fie la Elvira Popescu, cochetul cinema al Institutului Francez din București. Personal am văzut filmul în prima sală amintită, alături de alți șase spectatori, care nu au uitat posibilitățile și succesele filmului european. Filmul semnat de Ildiko Enyedi, laureat cu prestigiosul premiu Ursul de Aur la Berlin, în acest an, propune spectatorilor o ultraoriginală poveste de dragoste, petrecută în spațiul deloc spectaculos al unui abator.
În avalanșa de filme americane, care mizează pe violență, sex sau efecte speciale, filme supuse regulilor comerțului, și nu artei, opera ce a cucerit Ursul de Aur la Berlin este un exemplu binevenit de cinema clasic, de cinema adevărat, de cinema menit să emoționeze și să rămână mai mult timp în mintea spectatorilor decât exploziile zgomotoase ale efectelor speciale din filmele dedicate apocalipselor lumii.
Dar care este povestea filmului?
Două personaje, care își maschează cu dificultate caracterul introvertit, descoperă întâmplător că visează același lucru în fiecare nopate. Primul erou al poveștii este un bărbat, nu prea arătos, cu o mână paralizată, care conduce, nu cu mare entuziasm, din postul de director financiar, un abator.
Eroina este Maria, un nou inspector dedicat verificării calității producției unității de sacrificare a bovinelor, aspect tehnologic deloc exploatat excesiv de regizoare, dar cu câteva accente bine puse pentru eventuale simboluri și metafore ale procesului violent de sacrificare a animalelor.
Personajele află sinonimia onirică cu prilejul unei anchete a poliției la abatorul cu pricina din care dispăruseră substanțe menite să ridice productivitatea reproducției animale. Psiholoaga poliției descoperă similitudinea viselor celor doi crezând că este o farsă a cărei victimă nu dorește să fie. Dar dincolo de coincidența stranie a recurenței viselor în somnul celor două personaje, regizoarea construiește delicat desenul acelui love story pe muchia dramei, unii pot chiar s-o numească melodramă, al cărei final nu pot să-l dezvălui.
Pricina este că doresc să vedeți filmul, care nu duce lipsă chiar și de umor, pentru a aprecia nu doar originalitatea poveștii, dar și excelența jocului actorilor: Alexandra Borbely (Maria) și Geza Morcsanyi (directorul) secondați de către Annamaria Fodor, Zoltan Schneider și Ervin Nagy.
Subiectul aventurii onirice este doar întâlnirea dintre un cerb și o căprioară, subiect tratat în cel mai pur stil documentar, obiectiv, lipsit de emoție, atent doar la informație.
Universul cotidian este surprins atât din perspectiva profesională, unde eroii noștri își asumă sarcinile de producție, chiar cu bârfe colegiale, cu amintiri greu de rememorat, cu pauze de masă jenante pentru unii, dar generatoare de vii discuții pentru alții, cu subtile cumpărări de favoruri din partea poliției.
Secvențele dedicate dublei aventuri onirice nu ajung a fi o pledoarie pentru drepturile animalelor, după cum paralelismul cu soarta celor aflate în pragul sacrificării nu implică protestul față de desfătările culinare promise de calitatea cărnii verificate de Maria.
Filmul a primit în afara Ursului de Aur din acest an la Berlin și alte trei prestigioase premii, al Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI), Premiul cititorilor cinefili ai publicației Berliner Morgenpost și Mențiunea specială a Juriului ecumenic pentru un film din competiție.
*
Și fiindcă suntem în pragul unei noi stagiuni cinematografice vreau să amintesc câteva dintre apropiatele premiere românești ce merită a fi urmărite până la terminarea anului.
Iulia Rugină, al cărei film Breaking News a fost prezent la Festivalul internațional al filmului de la Karlovy Vary, ne promite în septembrie premiera acestui film care are drept erou un jurnalist obligat să facă un reportaj despre operatorul său decedat la datorie.
Regizoarea Anca Damian ne promite un film ambițios cu Perfect sănătos în care vor juca Anghel Damian și Vlad Ivanov.
Octav este titlul filmului de debut în lungmetrajul de ficțiune al regizorului Serge Ioan Celibidachi, fiul marelui dirijor și compozitor Sergiu Celibidache. Coproducție româno-engleză, filmul Octav are pe generic numele marilor actori Marcel Iureș și Victor Rebengiuc, alături de care mai joacă Lia Bugnar, Andi Vasluianu, Ioan Andrei Ionescu, Mihai Dinvale, Maria Obretin. Muzica filmului Octav este semnată de Vladimir Cosma, iar imaginea este asumată de operatorul celebrului cineast italian Giuseppe Tornatore, Blasco Giurato.
Ivana Mladenovici semnează o ecranizare după romanul Soldații de Adrian Schiop, povestea unui fost jurnalist care dorește absolvirea unui doctorat dedicat manelelor.
Documentarul semnat de Alexandru Solomon, Ouăle lui Tarzan, prezentat doar la TIFF, a fost turnat pe teritoriul unuia dintre fostele teritorii sovietice, Abhazia, republică separatistă rezultată din războiul Rusiei cu Georgia. Institutul de Primatologie, înființat cu nouă decenii în urmă în URSS, găzduia experimentele fantasmagorice ale pseudoștiințelor sovietice (amintiți-vă de Miciurin sau Lîsenko), patronate de Stalin, având drept obiectiv obținerea unor hibrizi prin combinarea ovulelor primatelor cu spermatozoizi umani.