ROMÂNIA LITERARĂ 20 – 21 / 2017
Din 5 mai. Nicolae Manolescu, editorial început cu: După părerea mea, esența actului critic e dublă: să compare și să revizuiască. Primul verb e tranzitiv: critica e obligată să compare operele din momente diferite ale aceleiași literaturi și, totodată, din literaturi diferite. Al doilea verb e reflexiv: critica trebuie să-și revizuiască necontenit propriile aprecieri. Editorial încheiat cu: Continui să mă mir de încăpățânarea criticilor convinși că e posibil să nu se revizuiască. Și nu e vorba numai de critici. E vorba de înseși operele din trecut, cărora revizuirea le acordă o nouă șansă. Dacă revizuire nu e, nimic nu e. De consemnat că au apărut acum două noi Premii Naționale: pentru critică literară, intitulat „Titu Maiorescu” (acordat la Iași lui N. Manolescu) și pentru proză, intitulat „Ion Creangă” (acordat la Tg. Neamț lui D.R. Popescu). În sumar: Gabriel Dimisianu, Ioana Scoruș, Mihai Zamfir, Gabriel Coșoveanu, Adrian G. Romila, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Mircea Anghelescu, G. Neagoe, Alex Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Simona Vasilache, Sonia Elvireanu, Gh. Mocuța, Cătălin Davidescu, Angelo Mitchievici. Poeme de Gabriel Chifu: De la un timp / îmi vine tot mai greu / în săculețul trupului, vai, să mă țin: / atât de ușor / dau să mă risipesc, să mă destram / parcă sub piele / de nisip aș fi / și-ar bate vântul. Poeme de Ovidiu Genaru. Cultură pragheză: Marina Constantinescu, Oana Serafim, Anca Irina Ionescu, Mircea Dan Duță. Apoi, Anul Maiorescu: Ioan Holban și Toma Grigorie. Istorie: Iuliu Maniu, „Mărturii despre Restaurația regală”. Gellu Dorian îl întreabă pe Nichita Danilov: „Cum ai găsit Iașii după revenirea ta din diplomație? Viața literară, la asta mă refer, pentru că pe cealaltă lumea o vede, e mereu pe sticlă, agresivă și barbară”. Răspunde Nichita Danilov (adjunct la ICR Chișinău): Încă nu m-am regăsit. Mă mișc destul de stingher, ușor înstrăinat de peisajul literar ieșean. Dar sper să mă regăsesc… Altfel, Nichita Danilov: Adevăratul meu debut în presă s-a produs, miraculos, la Viața Românească (1980).
ORIZONT 5 / 2017
Mircea Cărtărescu: În ultimul deceniu de comunism românesc a fi apolitic însemna a nu adera la singura politică de atunci: a partidului comunist. Adică a rezista pasiv la propagandă și îndoctrinare… Evenimentele din anii 90 m-au maturizat politic, mi-au trezit curiozitatea față de societatea românească și mi-au dat dorința de implicare ce m-a-mpins spre gazetărie. – Cum vă raportați la cei care abdică de la această „meserie de a fi cetățean”? Îl întreabă Cristian Pătrășconiu. Răspunde Mircea Cărtărescu: E dreptul fiecăruia de-a face ce vrea. Fanaticul, spunea de curând cineva, se cunoaște prin faptul că privește mereu spre alții, îi urmărește și-i judecă pentru fiecare cuvânt. Ziarele, studiourile Tv și Facebookul sunt pline de inși care stau în micile lor tranșee și veghează la puritatea morală a celorlalți. Eu nu mă uit la alții, nu le vânez greșelile și contradicțiile… Nu poți vorbi de libertate de pe poziții justițiare… Ura e endemică în România… În zona culturală ai uneori impresia terifiantă că toată lumea detestă pe toată lumea. Că iubiți sunt doar morții, care nu-ți mai fac concurență… Altfel, da, în fiecare zi unii mă-ndeamnă să o las baltă cu politica. În alte pagini, la ancheta: „Evocați un lucru sau o situație pe care ați dori să le uitați”,
Dan C. Mihăilescu răspunde „cinstit… și penitent responsabil” (citat) că vrea să uite de „calitatea” lui de membru al PCR din 1974 în 1989. În sumar: Cornel Ungureanu, Călin-Andrei Mihăilescu, Florin Toma, Al. Budac, V. Popovici, Grațiela Benga, Marian Odangiu, Al. Oravițan, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Paul Eugen Banciu, Radu Pavel Gheo, Robert Șerban, Al. Ruja, Mircea Mihăieș.
EX PONTO 1 / 2017
Apărută în aprilie (sub egida USR, revistă trimestrială). Ana Blandiana: În timp ce la noi interesul pentru lectură este în scădere și primează goana după valorile materiale, în Apus funcționează un fel de oboseală de societatea de consum, sentimentul că (pentru a-l cita pe Malraux: „Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”) singura noastră salvare este să ne descoperim scânteia de spiritualitate încă vie, iar poezia este o cale a acestei descoperiri. În sumar: Ștefan Cucu, Angela Baciu, Daniela Varvara, N. Scurtu, Ioan Florin Stanciu, Adela Popescu, Olimpiu Vladimirov, Mircea Lungu, Gh. Filip, Gabriela G. Vlad, Elena Netcu, M.B. Ionescu-Lupeanu, Gh. Dobre, Ovidiu Dunăreanu, Clarisa Trandafirescu, Anastasia Dumitru, Lăcrămioara Berechet, Ion Roșioru, Tit Damian, Diana Zaharia, Ana Maria Claudia Haraniță, Angelo Mitchievici, Iulian Dămăcuș, Valeria Manta Tăcuțu, Marian Dopcea, Petru Ionescu, Ilie Cileagă, Simona Ioana Cucuian, Radu Petcu. M-am întors din America alt om, care înțelesese pe deplin gândul lui N. Iorga că într-un an de călătorie înveți cât într-un deceniu de studiu în bibliotecă, cu o mai percutantă cunoaștere de sine și decisă să mă preocup în continuare de soarta Studiilor Românești în Străinătate, subliniază Marina Cap-Bun.
ANTARES 226-227-228
Apărută în aprilie 2017 (sub egida USR, revistă trimestrială). Virgil Diaconu: Suntem, negreșit, sub dictatura poeziei proaste! Imaginarul poetic postmodern este fie saturat de livresc, fie compromis de viziuni și biografii minimaliste, de jurnale care inventariază nimicul… Poezia de azi mă scoate la periferia ființei, mă închide în cușca unei gândiri sărace, fără orizont, și a unor experiențe derizorii. Aceasta este poezia postmodernistă în vogă, care s-a oficializat și îngrășat în mai toate cărțile, antologiile, dicționarele și istoriile literare de azi; aceasta este poezia care ocupă poziții literar-administrative strategice și își acordă anual cele mai importante premii… Amuzant? În paginile de la mijlocul revistei, „Poesis internațional la Festivalul Antares 2017”. În sumar: Viorel Coman, A.S. Ioan, Octavian Mihalcea, Gelu Bogdan Marin, Alexandrina Chelu, Adi George Secară, Ion Manea, Liviu Vișan, C. Gherghinoiu, Aurel Anghel. Scrie Ionel Necula: Mulți confrați, consternați de ceea ce se întâmplă în țară, au convenit să iasă din pasivitate, din imaginarul turn de fildeș și să devină cetățeni… Și dă exemplul lui Daniel Cristea-Enache cu „Aproape liber”: Nu este, cum credeam, o carte de critică literară și nu-l reprezintă pe criticul Daniel Cristea-Enache, ci pe cetățeanul cu același nume, care a ținut să rezoneze, să ia atitudine și să reacționeze la toate…
MIȘCAREA LITERARĂ 1 / 2017
Apărută în aprilie (sub egida USR, revistă trimestrială). „Este cultura românească cunoscută în America? Ce știe americanul de rând despre noi?” Întreabă Menuț Maximinian și Doina Uricariu răspunde: Concurența este enormă. Ea temperează orgoliile, narcisismul, elitismul de poleială. Faptul că ești cuprins într-un program de traducere nu îți asigură succesul… E păcat de antologiile de poezie traduse de nativi ai limbii engleze care habar nu au de română și nici de valorile lirice… Din păcate, Institutul Cultural Român a schimbat trei președinți în trei ani, iar efectul… După 17 ani, de când trăiesc și scriu la New York, România duce, prin instituțiile ei, una dintre cele mai proaste politici de promovare a culturii și artei naționale în America. În primele pagini 36 de pagini – „Titu Maiorescu, o sută de ani de la moarte” (cu cronologie și foto-album; semnează Olimpiu Nușfelean, C. Cubleșan, Andrei Moldovan, Grigore Traian Pop, Mircea Moț, Gh. Glodeanu, Cristian Vieru, Dumitru Vlăduț, Claudia Feldrihan). La Anchetă: „Literatura în puterea textului literar. Mutații de interes”. În sumar: Mircea Popa, Rodica Lăzărescu, Vianu Mureșan, Ion Radu Zăgreanu, Vistian Goia, Antoaneta Turda, Ion Calafeteanu, Viorel Chirilă, Kocsis Francisko, Rodica Dragomir, Adrian Alui Gheorghe, Gabriela Lungu, Virgil Rațiu, Zorin Diaconescu, Iacob Naroș, N. Vrăsmaș, Ion Buzași, Adrian Lesenciuc, Lucia Sav, Maria-Daniela Pănăzan, Iuliu Morariu, Adrian Iliuță.
PRO SAECULUM 1-2 / 2017
Apărută în aprilie, 264 pagini. Niculae Gheran, scrisoare deschisă: Stimate Domnule Acad. Ioan-Aurel Pop, București, 20 februarie 2017, Vă mărturisesc de la început că nu-mi trecea prin cap să vă scriu, dacă între timp nu mi-ar fi ajuns la ureche că, speriați de pocnitorile din piață, câțiva semnatari ai Apelului s-au grăbit să se disculpe, mai jenant decât Pilat din Pont… Ca și dumneavoastră, nu fac parte din nici un partid al eșichierului politic… „Să ne găsim o altă țară” – spunea premonitoriu Goga, într-un context ostil. Halal treabă. Și asta de ce? Pentru că trăim într-o țară cu înlocuitori… Este în tradiția Academiei Române, de la Dimitrie Sturdza până spre jumătatea veacului trecut, ca marii oameni de cultură să se implice în treburile Cetății, ba să și guverneze… În sumar: D.R. Popescu, G. Bălăiță, Rodica Lăzărescu, Magda Ursache, N. Georgescu, C. Cubleșan, I. Scurtu, Florin Mihăilescu, Andrei Moldovan, N. Băciuț, Th. Codreanu, Ionel Necula, Mircea Popa, N. Iliescu, Romulus Rusan, Ștefan Mitroi, Mircea Dinutz, Doina Popa, Șerban Codrin, Iordan Datcu, Ana Dobre, Valentin Popa, Al. Pleșcan; și alte câteva zeci de semnături. Iulia Hasdeu – „Cugetări”.