De șaptesprezece ani, doctorul, scriitorul și profesorul universitar Mircea Gelu Buta organizează la Bistrița, în fiecare primăvară, un seminar de Medicină și Teologie. Multă vreme aflat sub tutela spirituală a IPS Bartolomeu Anania, manifestarea își continuă tradiția cu același fast intelectual și după dispariția înaltului prelat. Printre participanții din acest an s-au aflat înalte fețe bisericești, începând chiar cu Mitropolitul Andrei Andreicuț, dar și mari somități ale lumii medicale, precum neurochirurgul Ștefan Florian de la UMF „Iuliu Hațeganu” din Cluj sau Vasile Astărăstoae de la UMF „Gr. T. Popa” din Iași. Și pentru că tot suntem în anul centenarului Marii Unirii, ediția din acest an a beneficiat și de o secțiune de istorie, dedicată evenimentelor și oamenilor care au făcut România Mare, ale cărei lucrări s-au derulat la sediul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița, la care au participat istorici, cadre didactice de la universitățile din Cluj și Târgu Mureș, specialiști de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, dar și destule fețe bisericești. S-a vorbit mult despre contribuția bistrițenilor la Marea Unire și despre personalitățile care au avut un rol marcant în evenimentele din anul 1918 și din perioada imediat următoare.
Cum problematica de bază a ediției din acest am a fost Tehno-științele și Civilizația, mobilizați și de excelentul text introductiv al doctorului Mircea Gelu Buta, participanții s-au străduit să pună în acord progresul tehnic și științific cu sufletul uman. A fost locul ideal al întâlnirii dintre biserică cu medicină, iar medicii și clericii au avut un foarte fructuos schimb de opinii. O concluzie generală a fost aceea că asistăm în momentul de față la „ o mișcare tehnico-științifică globală, adică la impunerea unei puteri, al cărei scop unic îl reprezintă o dominație extra și supraculturală, independentă de credințele tradiționale, pe care le consideră simbolice și neputincioase”. Fenomenul se manifestă cu predilecție în lumea occidentală, dar se răspândește cu repeziciune la scară globală. Antidodul ar fi, în viziunea celor mai mulți dintre participanți, o ponderare a progresului tehnic prin recursul la valorile creștine, o cultivare a valorilor tradiționale, o apropiere cât mai mare rădăcini, de partea de uman care sălășuiește în fiecare dintre noi. Firește, fără ca prin aceasta să se pună frână progresului tehnicoștiințific. Din perspectiva tematicii seminarului, aceasta s-ar traduce prin dialogul empatic dintre medic și pacient, mediat, în situația ideală, prin intermediul învățăturilor bisericești, transmise de preoți. Iar prezența preoților în spitale nu mai este de multă vreme o raritate. Impresionantă a fost conferința celebrului neurochirurg clujean Ștefan Florian, o adevărată profesiune de credință a unui om a cărui meserie este să se lupte cu suferințele și fricile cele mai crunte, să mențină speranța și să readucă zâmbetul acolo unde totul pare pierdut. Comunicarea doctorului Florian a fost un eseu cu profunde semnificații existențiale și umane, plin de idei umaniste dar și de poezie, în care dragostea pentru propria meserie conținea și o atitudine plină de înțelegere și empatie pentru pacienți. Un text bulversant, scris în maniera lui Saint-Exupéry, transpus însă în fascinanta lume a medicinei.
Felicitări merită și autoritățile locale ale județului Bistrița Năsăud pentru felul în care se implică în viața culturală a orașului. Îmi povestea părintele Ioan Pintea, directorul Bibiliotecii Județene „George Coșbuc”, un adevărat centru cultural modern, cu o mulțime de activități, la care participă cu entuziasm foarte mulți copii și tineri, că președintele Consiliului Județean îi acordă un sprijin total în tot ce întreprinde, transmițându-i că el nu se pricepe la cultură, dar se poate conta pe sprijinul lui, pentru orice problemă, inclusiv sau, mai ales, de ordin financiar. O atitudine demnă de respect în lumea noastră mercantilă ce, de multe ori, pare să-și fi pierdut busola.