Switch House a fost botezată noua clădire în formă de piramidă retezată şi sucită, aflată în extinderea celebrei Tate Modern şi construită de cabinetul elveţian de arhitectură Herzog & de Mauron. Arhitecţii au adaptat o veche centrală cu turbine, ce fusese dezafectată la un spaţiu muzeal interesant, atrăgător, unde sunt expuse lucrări numai de artă modernă din toată lumea. Extinderea a fost inaugurată acum un an, măreşte cu 60% suprafaţa muzeului şi a costat 328 de milioane de euro. Tate Modern, deschisă în anul 2000, a întrecut toate estimările de afluenţă: dacă spaţiul, construit de acelaşi cabinet de arhitectură, prevedea primirea a 2 milioane de vizitatori, astăzi numărul lor a ajuns la 5 milioane.
Noua strategie de amenajare a colecţiilor permanente – la care accesul e gratuit – reuneşte peste 800 de lucrări a 300 de artişti din 50 de ţări, dintre care, 75% au fost achiziţionate după anul 2000. Strategia constă într-o schimbare de direcţie a interesului de reprezentare a geografiei culturale, dinspre Europa şi Statele Unite înspre Asia şi Pacific, Orientul Apropiat, Africa, America Latină şi Europa de Est. Din 2006, au fost deschise săli consacrate lucrărilor monumentale ale brazilienilor Cildo Meireles şi Ricardo Basbaum, ale thailandezului Apichatpong Weerasethakul sau ale turcului Gülsün Karamustafa. În sălile tematice, Picasso şi Dali încearcă să se acomodeze cu Malangatana Ngwenya, artist din Mozambic, pentru a evoca războiul civil, cu pictorul sudanez Ibrahim El Salahi sau cubanezul Wifredo Lam… Precum şi o expoziţie întreagă consacrată indianului Bhupen Khakhar, care îşi pictează fără nicio reţinere homosexualitatea.
O atenţie specială este acordată artiştilor femei, intrând astfel pe făgaşul la modă astăzi al unui feminism ponderat…. Ponderat până la 50% din numărul expozanţilor, cât reprezintă azi, faţă de 17% în anul 2000! Nume mari, ca Germaine Richier, Louise Bourgeois, Rebecca Horn, Marina Abramovici sunt la mare cinste în Tate Modern, cărora li se adaugă indianca Sheela Gowda, sud-africanca Jane Alexander şi, atenţie… românca Ana Lupaş, cu o lucrare intitulată The Solemn Process 1964–2008.
Ana Lupaş s-a născut la Cluj, în 1940, unde şi locuieşte şi lucrează acum. A studiat la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj. Creează, din 1960, tapiserii, obiecte textile, instalaţii. Ana Lupaş este una dintre cele mai importante artiste de nivel mondial, care au extins, prin procesul lor de creaţie, înţelegerea convenţională despre arta conceptuală. Ea a dezvoltat, începând cu anii ’60, un întreg arsenal de metode de intervenţie artistică, prin care s-a îndepărtat de înţelegerea clasică a structurii operei de artă, influenţând puternic o întreagă generaţie de artişti români din anii ’70 şi ’80. A avut expoziţii la Innsbruck, la MIT Center (Cambridge), la Ludwig Museum (Budapesta), la QMA (Queens Museum of Art – New-York), la Bienala de la São Paulo (Brazilia) sau la Bienala de la Paris.
Scrie în Catalogul TATE: „The Solemn Process 1964–2008 este o instalaţie de mari dimensiuni care cuprinde 21 de sculpturi unice din metal, de diferite dimensiuni şi forme, precum şi doi pereţi de vinil, unde sunt afişate, pe fiecare câte 40 de imagini sepia. Ele au fost create pe durata a cinci decenii de activitate creatoare ale artistei. Fotografiile prezintă o serie de obiecte din paie realizate în locaţii agricole din mediul rural, uneori intercalate cu personaje umane, care pozează cu ele. Obiectele de paie din fotografii sunt identice cu cele din metal, care sunt aşezate jos, în spaţiul instalaţiei, sugerând relaţia dintre ele, în ciuda diferenţei de material. Panourile cu fotografii şi obiectele sculptate pot fi considerate ca elemente discrete ce se raportează la trei etape de muncă a artistei: prima, între 1964 şi 1974-76, a doua între 1980 şi 1985, iar a treia, între 1985 şi 2008. Aceste trei faze reprezintă, în viziunea artistei, chintesenţa evoluţiei sociale şi politice din România sec. XX-XXI (…)”. Adică, un proces solemn… Cum solemn este şi momentul alegerii Anei Lupaş ca artist reprezentativ al colecţiei de la Tate Modern.